Când s-a pus capăt legii vechiului legământ?

Legea vechiului legământ a cuprins toate poruncile (613) pe care Dumnezeu le-a dat lui Israel prin Moise mijlocitorul vechiului legământ, prin care apoi a făcut un legământ cu Israel pe temeiul întregii legi! Astfel, sulul legii conținea toate poruncile lui Iehova (Exod 24:1-8).

Prin venirea lui Iesus pe pământ și o dată cu ungerea lui Iesus ca Rege, El a adus o nouă lege, legea noului legământ pe care treptat în timpul celor trei ani de serviciu a implementat-o în gândirea și credința discipolilor, ca după plecarea Lui la cer aceștia să o păzească și să viețuiască conform acestui Nou Legământ (Matei cap. 5-7; Luca 22:20; Ioan 13:34-35). 

Însă întrebarea este: când s-a pus capăt legii și vechiului legământ în mod exact și de ce?

Apostolul Pavel explică în Efeseni 2:14-18, SCC: “Pentru că El este pacea noastră, Cel făcând din cei doi: unu; şi a dărâmat zidul din mijloc al despărţirii, desfiinţând duşmănia prin carnea Lui, legea poruncilor cuprinsă în decrete; ca pe cei doi să îi creeze în Sine, într-un om nou, făcând pace; şi să îi împace cu Dumnezeu pe amândoi într-un corp, prin cruce, omorând duşmănia prin El. Şi venind, v-a binevestit pace, celor de departe, şi celor de aproape; pentru că, prin El avem amândoi intrarea la Tatăl, printr-un Spirit”.

Momentul exact când s-a pus capăt întregi legii, a fost după ce Fiul lui Dumnezeu a murit pe cruce ca preț de răscumpărare pentru toți (1Timotei 2:5-6), și prin această moarte s-a pus capăt legii și vechiului legământ, care făcea diferența dintre israeliți și oameni ai națiunilor, și pe toți i-a unit prin cruce, dându-le tuturor posibilitatea ca prin credință să devină un om nou în Christos și să aibă pace cu Dumnezeu!

Faptul că toate cele 613 porunci au fost șterse la cruce este indicat de faptul că împăcarea cu Dumnezeu prin jertfa Fiului nu prin dreptatea legii! Prin neascultarea legii deveneai dușman cu Dumnezeu, chiar dacă călcai doar o poruncă (Iacob 2:10; Iacob 4:4), astfel prin corpul lui Christos s-a pus capăt dușmăniei și cel ce crede se poate împăca cu Dumnezeu, fără fapte; ci, prin credință (Romani 4:4-8)!

În mod asemănător explică Dumnezeu (2Timotei 3:16) prin Pavel în Coloseni 2:13-17, SCC: „Şi pe voi, fiind morţi în greşelile şi în necircumcizia cărnii voastre; El v-a făcut vii împreună cu El, iertându-vă toate greşelile; ştergând înscrisul cu poruncile împotriva voastră, care ne era potrivnic, şi l-a înlăturat din mijloc, prionindu-l pe cruce; dezarmând conducerile şi autorităţile, le-a expus în mod public, triumfând asupra lor prin ea. Deci să nu vă judece cineva privitor la mâncare şi privitor la băutură, sau privitor la sărbătoare, sau la lună nouă, sau la sabate;  care sunt o umbră a celor viitoare, dar corpul este al lui Christos”.

Iată momentul când a fost șters înscrisul sau sulul cu TOATE cele 613 porunci, căci toate erau potrivnice omului, nu doar o parte din ele, toate indicau păcătoșenia omului (vezi și: Romani 7:12-14).

Astfel, la moartea Fiului lui Dumnezeu pe cruce, s-au șters toate poruncile și ca efect al ștergerii înscrisului, a dus la dezarmarea demonilor, care se foloseau de orice încălcare a legii ca armă, ca acuzare, iar Iesus i-a dezarmat!

Datorită faptului că inscrisul folosit la legământul de la Sinai ce conținea TOATE poruncile (), a fost șters, de aceea să nu vă judece cineva privitor la mâncare şi privitor la băutură, sau privitor la sărbătoare, sau la lună nouă, sau la sabate;  care sunt o umbră a celor viitoare, dar corpul este al lui Christos”.

Adunarea care este corpul lui Christos este a Lui, și trebuie să asculte de poruncile noului conducător, nu de Moise! După cum spune apostolul Pavel în Romani 7:1-6, SCC: „Sau nu cunoaşteţi, fraţilor; pentru că vorbesc unor cunoscători ai legii; că legea domneşte peste om cât vieţuieşte? Pentru că femeia măritată, este legată prin lege de bărbatul cel vieţuind; dar, dacă bărbatul are să moară, este eliberată de sub legea bărbatului ei. Ca urmare deci, vieţuindu-i bărbatul, va fi numită adulteră, dacă va fi cu alt bărbat; dar dacă bărbatul ei are să moară, este liberă de lege, pentru a nu fi ea adulteră, fiind cu alt bărbat al ei. Astfel, fraţii mei şi voi aţi fost omorâţi faţă de lege, prin corpul lui Christos; pentru ca voi să fiţi ai Altuia, ai Celui înviat dintre morţi, ca să aducem rod: lui Dumnezeu. Deoarece, când eram în carne, pasiunile păcatelor, cele ce sunt prin lege, lucrau în mădularele noastre, ca să aducem rod morţii. Dar acum am fost dezlegaţi de lege, murind faţă de ceea în care am fost ţinuţi; astfel încât noi să servim ca sclavi într-o noutate a spiritului, şi nu într-o vechime a literei.

Aici apostolul Pavel face o analogie dintre situația unei soții care este legată de soțule ei și de legea acestuia (poruncile capului de familie) cât timp îi trăiește bărbatul, însă când acest moare, ea este dezlegată de legea bărbatului și se poate recăsători!

Astfel Pavel și evreii care era în iudaism sub legea lui Moise, trebuia să asculte de acestă lege, însă odată ce credinciosul a murit în botezul în apă (Romani 6:2-4), pe baza jertfei lui Christos, suntem dezlegați de această lege a lui Moise, a vechiului legământ, și avem dreptul să ne recăsătorim cu Christos și ne supunem legii acestuia!

De aceea, Pavel spune “acum am fost dezlegaţi de lege, murind faţă de ceea în care am fost ţinuţi; astfel încât noi să servim ca sclavi într-o noutate a spiritului, şi nu într-o vechime a literei”.

Orice sincretism (combinație) între legea vechiului soț (Moise) și a noului soț (Iesus Mesiah), denotă că acei oameni nu au făcut un botez valid în care au murit și nici nu au ca Cap pe Mesiah!

 

De ce a șters Dumnezeu legea lui Moise?

De ce, Dumnezeu care a dat legea cu poruncile ei lui Israel (Psalm 147:19-20) și apoi a încheiat un legământ cu Israel pe temeiul acestei legi (Exod 24:1-7): a șters-o apoi prin jertfa Fiului și a încheiat un legământ nou?

Motivul a fost: o jertfă mai bună și un legământ mai bun!

Dumnezeu a acceptat jertfa Domnului Iesus, ca un preț de răscumpărare pentru întreaga omenire (1Timotei 2:5-6), și această jertfa a fost dată o dată pentru totdeauna (Evrei 10:10), iar prin acceptarea acestei jertfe eterne, a oprit orice altă jertfă, și astfel a desființat preoția levitică și legea, ala cum spune prin Pavel: “Dacă deci, într-adevăr perfecţiunea era prin preoţia levitică; pentru că pe temeiul ei a primit poporul legea; ce nevoie mai era să se ridice un alt fel de preot după rânduiala lui Melhisedec, şi să nu fie numit după rânduiala lui Aaron? Pentru că schimbându-se preoţia, se face din necesitate şi o schimbare a legii(Evrei 7:11-12, SCC).

Dumnezeu a primit jertfa lui Iesus Mesiah (în greacă: Christos) ca un miros plăcut așa cum se spune în Efeseni 5:2, SCC: “Christos ne-a iubit şi S-a dat pe Sine pentru noi ca dar şi jertfă lui Dumnezeu, pentru un miros plăcut”.

Dumnezeu a primit jertfa, ca o jertfă fără cusur, dreaptă, și de aceea pe Acest drept l-a înviat din morți după trei zile (Fapte 2:22-32; 1Corinteni 15:4).

În momentul când Dumnezeu a avut o jertfă și un preț de răscumpărare a omenirii mai bun ca jertfele de animale (Evrei 9:11-14), a renunțat la acele ritualuri, la aceea lege și legământ, pentru ceva mai bun și mai folositor pentru salvarea oamenilor.

Iar aceea jertfă perfectă a constituit baza unui legământ mai bun (Evrei 7:11-28; Evrei 8:1-13).

 

Când s-a pus capăt legământului de la Sinai cu Israelul?

Din punct de vedere fizic vechiul legământ cu rânduielile lui la templu au continuat până în anul 70 d.Ch. când templul a fost distrus, de aceea apostolul Pavel spune în Evrei 8:13, în anul 61 d.Ch, când le scrie creștinilor evrei: “Zicând: „Un nou”; El a învechit pe cel dintâi; iar ce este învechit şi a îmbătrânit este aproape de dispariţie.

Însă acest legământ vechi din punct de vedere divin, a fost înlocuit cu noul legământ de la moartea lui Christos pe cruce, chiar dacă din punct de vedere fizic el a fost continuat de oameni până în anul 70 d.Ch. dar fără a avea însă aprobarea divină! 

Când în mod exact s-a pus capăt vechiului legământ?

Momentul exact când s-a pus capăt vechiului legământ a fost atunci când Iesus și-a dat suflarea iar perdeaua sau catapeteasma ce despărțea sfânta de sfânta sfintelor s-a rupt (Matei 27:50-51), arătând că 1) intrarea spre adevărata sfânta sfintelor, și anume cerul a fost deschis prin scarificiul Său și că 2) a intrat în vigoare un nou legământ în care toți preoții au acces la sfânta sfintelor, nu doar marele preot ca și în vechiul legământ; și 3) Rânduielile vechiului legământ, printre care că doar marele preot poate vedea sfânta sfintelor nu mai erau valide!

Apostolul Pavel explică clar în Evrei 10:1-22, SCC:

Pentru că legea, având o umbră a bunurilor viitoare, nu însăşi întruchiparea lucrurilor; nu poate niciodată, prin aceleaşi jertfe pe care le aduc în continuare în fiecare an; să desăvârşească pe cei apropiindu-se. Pentru că, nu încetau ele să fie aduse din cauză că cei servind, odată curăţiţi, nu mai aveau nici o conştiinţă de păcate? Dar în ele este o amintire de păcate în fiecare an;  pentru că este imposibil ca sânge de tauri şi de ţapi să înlăture păcate.  De aceea, intrând în lume, El zice: „Tu nu ai vrut jertfă şi dar, ci Mi-ai pregătit un corp; arderi de tot şi sacrificii pentru păcat nu Ţi-au plăcut. Atunci am zis: iată! Eu vin! În sulul cărţii a fost scris despre Mine; ca să fac voinţa Ta, Dumnezeule!” Zicând mai sus: „Tu nu ai vrut nici nu Ţi-au plăcut arderi de tot şi daruri şi jertfe pentru păcat”; care sunt aduse potrivit legii.  Atunci a zis: „iată! Eu vin să fac voinţa Ta, Dumnezeule!” Adică El desfiinţează ce este întâi, ca să statornicească ce este al doilea.  În această voinţă suntem noi sfinţiţi, prin jertfirea: corpului lui Iesus Christos, odată pentru totdeauna. Şi într-adevăr, orice preot stă zilnic servind public, şi aducând aceleaşi jertfe, de multe ori; care niciodată nu pot înlătura păcate. Dar Acesta, aducând o singură jertfă pentru păcate, S-a aşezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu; de acum aşteptând până ce duşmanii Lui au să fie puşi scăunel al picioarelor Lui. Pentru că, printr-o singură jertfă a făcut perfecţi pentru totdeauna pe cei sfinţiţi. Dar şi Spiritul Cel Sfânt ne mărturiseşte; pentru că, după ce a zis: Acesta este legământul pe care îl voi încheia cu ei după zilele acelea; Iehova zice apoi: „Voi pune legile Mele în inimile lor, şi le voi scris în mintea lor;  şi, nicidecum nu Îmi voi aminti de păcatele lor şi de nelegiuirile lor. Iar unde este iertare de acestea, nu mai este jertfă pentru păcat.  pe o cale nouă şi vie pe care a inagurat-o pentru noi prin perdea, adică prin carnea Lui,  pe calea cea nouă şi vie, pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică corpul Său: şi având un mare preot peste casa lui Dumnezeu; să ne apropiem cu inimă adevărată, în deplină siguranţă a credinţei, având inimile stropite de o conştiinţă rea, şi spălaţi la corp cu apă curată.

Iată legea lui Moise cu jertfele ei de animale nu puteau desăvârși pe cei care le aduceau, căci în fiecare an ei aduceau altele, acele jertfe nu puteau înlătura păcatul pentru totdeauna. Însă a doua voință a lui Dumnezeu, și anume venirea lui Mesiah pe pământ și sacrificiul Său o dată pentru totdeauna i-a făcut perfecți pe cei sfinți, iar Dumnezeu prin această Scriptură precizează clar:  El desfiinţează ce este întâi, ca să statornicească ce este al doilea”, adică desfințează vechiul legământ cu jertfele lui, cu preoția levitică, ca să statornicească noul legământ cu jertfa Domnul Iesus o dată pentru totdeauna și cu preoția după rânduiala lui Melhisedec, unde Iesus stă la dreapta lui Dumnezeu și face serviciul de Mare Preot în sfânta sfintelor, în cer (Evrei 5:6; Evrei 6:20; Evrei 7:11-27).

Astfel vechiul legâmânt a fost desființat la moartea lui Iesus când Dumnezeu a acceptat jertfa Fiului și perdeaua templului s-a rupt! Prin aceasta arătând că Domnul a deschis o cale nou spre cer, nu spre țara Canaan, o preoție nouă după rânduiala lui Melhisedec nu după cea a lui Aaron, prin care ne putem apropia de Dumnezeu “având inimile stropite de o conştiinţă rea, şi spălaţi la corp cu apă curată.

 

Care este motivul desființării vechiului legământ?

Motivul desfiinițării vechiului legământ este evident, superioritatea jertfei lui Iesus față de jertfele de animale (Evrei 9:11-15), și implicit pe baza jertfei Domnului, și superioritatea noului legământ cu toate promisiunile și rânduielile sale față de cel vechi!

Lucurul acesta este subliniat de Dumnezeu (2Timotei 3:16) prin Pavel în Evrei 8:6-12, SCC:

“Dar acum El a obţinut un serviciu cu atât mai înalt, cu cât este şi mijlocitor al unui legământ mai bun care a fost stabilit legal pe promisiuni mai bune. Pentru că, dacă acela, cel dintâi, era fără cusur; nu se căuta loc pentru al doilea. Pentru că, mustrându-i, zice: „iată! Vin zile, zice Iehova, şi voi încheia un nou legământ cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda; nu potrivit legământului pe care l-am făcut cu părinţii lor în ziua în care am apucat mâna lor ca să îi scot din ţara Egiptului; pentru că ei nu au rămas în legământul Meu, şi Mie nu Mi-a păsat de ei, zice Iehova. Pentru că acesta este legământul pe care îl voi încheia cu casa lui Israel, după zilele acelea, zice Iehova: „Voi pune legile Mele în mintea lor, şi le voi scrie în inimile lor; şi Eu le voi fi Dumnezeu, şi ei Îmi vor fi popor. Şi nu are să mai înveţe fiecare pe concetăţeanul lui, şi fiecare pe fratele lui, zicând: „cunoaşte pe Iehova!” pentru că toţi Mă vor cunoaşte, de la cel mai mic până la cel mai mare. Pentru că voi fi milostiv cu nedreptăţile lor, şi nicidecum nu am să Îmi mai amintesc de păcatele lor.”

Iată datorită jertfei lui Iesus și a unui serviciu mai înalt a Fiului lui Dumnezeu în locul preasfânt din cer; nu în templu de pe pământ, un serviciu în etern după rânduiala lui Melhisedec, nu doar unul temporar cât dura o viața de om (Evrei 7:17-23), iar promisiunile acestui nou legământ sunt mai bune, sunt fără cusur, așa cum promite prin profetul Ieremia 31:31-34, de unde citează apostolul Pavel aici.

Iar acestea sunt:

1) Dumnezeu scrie legea în inima lor, și aceasta o face prin Spiritul Sfânt (2Corinteni 3:3), ceea ce înseamnă că toți din acest nou legământ vor avea: Spiritul Sfânt, nu doar: regii, profeții și preoții, căci TOȚI vor fi: regi și proeți și cu dar profetic (Apocalipsa 1:5-6; 1Corinteni 14:5,1Corinteni 14:31).

2) Dumnezeu prin Ieremia și Pavel mai spune: Eu le voi fi Dumnezeu, şi ei Îmi vor fi popor, într-un sens nou și mai profund decât în vechiul legământ, căci fiecare dintre evrei creștini (Israelul lui Dumnezeu – Galateni 6:16), la maturitate vor decide dacă vor accepta circumcizia inimii și a spiritului (Romani 2:28-29), urmându-L pe Fiul (Coloseni 2:11-12), nu ca și în cazul lui Israelul natural în care la 8 zile, de mic copil, intrau în legământ (Geneza 17:11-14).

3) Dumnezeu prin Ieremia și Pavel, mai spune: Şi nu are să mai înveţe fiecare pe concetăţeanul lui, şi fiecare pe fratele lui, zicând: „cunoaşte pe Iehova!” pentru că toţi Mă vor cunoaşte, de la cel mai mic până la cel mai mare”. Odată ce toți ce sunt sub noua lege, au ungerea Spiritului, ei nu au nevoie să fie învățați printr-o clasă preoțească, ci toți fiind preoți sunt învățați de Dumnezeu (1Ioan 2:22,1Ioan 2:27; Ioan 6:45).

4) Dumnezeu prin Ieremia și prin apostolul lui Mesiah declară: Pentru că voi fi milostiv cu nedreptăţile lor, şi nicidecum nu am să Îmi mai amintesc de păcatele lor”. Această iertare oferită de Dumnezeu în Noul Legământ, este diferită de ceea din vechiul, căci este o iertare eternă, pe baza unei jertfe care s-a dus o dată pentru totdeauna, nu ca jertfele de animale care erau aduse an de an dar care nu dădeau o curățire eternă (Evrei 10:1-14).

Iubite cititor al Bibliei, te încurajăm să intri în Noul Legământ!

Pentru pașii care trebuie să îi urmezi, citește:

Ce trebuie să facă un om pentru a primi darul vieții veșnice?