Dumnezeu este cel care a creat omul, şi doar El ştie cu adevărat ce este mai bine pentru om, doar El ştie ce este cu adevărat folositor, ziditor şi care duce fericire în prezent şi în viitor, în împărăţia lui Dumnezeu.

 

Oamenii cred că ştiu ce este bine, cred că ştiu ce le-ar aduce fericirea, însă Biblia ne avertizează: „Există o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte” (Proverbe 14:12, Noua Traducere românească – NTR). Cuvântul lui Dumnezeu ne spune că în zilele din urmă: „oamenii vor fi iubitori de sine...lipsiţi de sfinţenie...neînfrânaţi...iubitori mai degrabă de plăceri decât de Dumnezeu” (2Timotei 3:1-5, NTR).

 

Oamenii cred că dacă ţin cont de legea lui Dumnezeu, aceasta va duce la o viaţă nefericită, la o viaţă cu restricţii, privaţiuni, în care îşi vor pierde libertatea. Însă adevărata libertatea însemnă: „a fi liber fără ca acţiunile tale să aibă consecinţe rele”. De pildă, libertatea de a băga mâna în foc, sau a te arunca de pe o clădire cu zece etaje, nu duce la efecte pozitive; ci, la efecte negative. Libertatea pozitivă, o putem compara cu perimetrul acoperişului plat al unui bloc cu zece etaje, libertatea pozitivă, ziditoare este perimetrul acoperişului, dincolo de acoperiş dacă păşim este o libertate care duce la moarte!

 

Legea lui Dumnezeu este perimetrul vieţii, este o îngrădire spre fericire şi viaţă veşnică, a ieşi din ea şi a deveni fără de lege, însemnă mai devreme sau mai târziu: nefericire şi în final moartea şi chinul etern al sufletului de care vor avea parte cei care nu ascultă de Dumnezeu (Ioan 3:36; 2Tesaloniceni 1:6-9; Apocalipsa 20:10; Apocalipsa 21:8)!

 

De aceea, Domnul Isus a spus: „...Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, atunci sunteţi într-adevăr ucenicii Mei. Veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va elibera” (Ioan 8:31-32 NTR). Iată adevărul ne eliberează pe deoparte de îngrădiri greşite, iar pe de altă parte el ne dă dimensiunea adevăratului perimetru creştin, care va duce la o viaţă împlinită, fără consecinţe negative! Dar, să vedem în continuare:

 

 
Relaţiile sexuale sfinte în cadrul căsătoriei:
Dumnezeu este Cel ce a creat omul şi Cel ce a creat familia. Bazele căsniciei sau ale familiei, este aranjamentul creat de Dumnezeu încă de la început, când lui Adam, i-a dat o singură soţie, pe Eva. Astfel, în cadrul unei familii, într-o căsnicie, trebuie să fie implicate doar două persoane de sex opus: bărbatul şi femeia, deoarece Creatorul nu i-a dat lui Adam decât o soţie nu mai multe (Matei 19:4-6; vezi şi 1Timotei 3:2). Dumnezeu a creat bărbatul şi femeia, făcându-i să fie una, o familie (Geneza 1:27; Geneza 2:18,Geneza 2:24). El i-a poruncit primilor oameni, Adam şi Eva: „Dumnezeu i-a binecuvântat şi le-a zis: „Fiţi roditori şi înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; domniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste toate vieţuitoarele care mişună pe pământ!” (Geneza 1:28, NTR). Iată că Dumnezeu a creat organele de reproducere spre înmulţirea speciei umane, ca ele să fie folosite doar în cadrul căsătoriei, unde cei doi sunt uniţi de Dumnezeu (Maleahi 2:14-16). În cadrul căsătoriei aceste relaţii sunt: sfinte, aprobate şi binecuvântate de Dumnezeu, ele fiind urmarea firească a iubirii dintre cei doi, care s-au unit prin legământ în faţa lui Dumnezeu şi unul faţă de celălalt, ei şi-au luat prin căsătorie, un angajament public, să se iubească şi să rămân fidel unul altuia până când moartea îi va despărţii.

 

În contrast relaţiile sexuale înainte de căsătorie sunt relaţii fără responsabilitate, fără un angajament, la o mică problemă, sau o neplăcere, ei se pot despărţii, nimic nu-i leagă. Dacă este iubire adevărată între cei doi, de ce ei se ruşinează să-şi consfinţească iubirea printr-un angajament public? Un studiu din USA a arătat că cuplurile care au avut relaţii sexuale înainte de căsătorie, divorţează ulterior, într-un număr dublu faţă de cei ce nu au avut relaţii sexuale înainte de căsătorie!

 

Căsătoria se face prin cununia civilă, deoarece legătura aceasta trebuie să fie înregistrată legal supunându-ne legilor statului (Tit 3:1), dar ea trebuia să fie un angajament sau legământ, atât în faţa lui Dumnezeu (Proverbe 2:17; Ezechiel 16:8; Maleahi 2:14; 2Corinteni 11:2), cât şi unul faţă de celălalt, al iubirii şi respectului reciproc, până când moartea îi va despărţi (Marcu 10:8-12; Romani 7:2-3 comp. cu Efeseni 5:22-33).

 

Atunci ce putem spune despre concubinaj sau relaţii sexuale înainte de căsătorie, unii numindu-le căsătorii de probă?

 

 
Relaţiile sexuale înainte de căsătorie sunt păcat:
Dacă relaţiile sexuale sunt aprobate de Dumnezeu doar în cadrul căsătoriei, atunci este clar că relaţiile sexuale înainte de căsătorie, căsătoriile de probă, concubinajul sau alte relaţii de acest gen, încalcă principiile Bibliei, care descriu aceste acte, ca fiind „desfrâu” NTR. Pri urmare, desfrânarea este păcat, ea nu este aprobată de Dumnezeu, ea are consecinţe spirituale, afective şi fizice, grave.

 

Cuvântul lui Dumnezeu este clar în această privinţă, astfel în 1Corinteni 7:1-2, NTR, se precizează: „Cu privire la lucrurile pe care mi le-aţi scris, „este bine pentru un om să nu se atingă de femeie”, însă, datorită cazurilor de desfrâu, fiecare bărbat să-şi aibă propria soţie şi fiecare femeie să-şi aibă propriul soţ”. Unii care pretind că sunt creştini, spun că relaţiile sexuale dinainte de căsătorie nu sunt păcat, doar adulterul (infidelitatea în căsnicie) este păcat. Însă Biblia este clară, vedem din textul citat, care este cauza pentru care fiecare bărbat să aibă propria soţie, şi fiecare femeie să aibă propriul soţ? Tocmai din cauza desfâului, astfel o relaţie sexuală înainte de căsătorie este catalogată de Cuvântul lui Dumnezeu ca fiind „desfrâu”, în limba greacă în care s-a scris Noul Testament este „porneia”, care are sensul de: relaţiile sexuale dinainte de căsătorie. Şi pentru ca creştinul să nu comită desfrâu, o soluţie este căsătoria sau înfrânarea (1Corinteni 7:7-9,1Corinteni 7:37; 1Tesaloniceni 4:3-8).

 

Însă, ce mai spune Cuvântul lui Dumnezeu despre „desfârâu”? Să vedem în continuare:

 

Ø „Faptele firii sunt cunoscute ca fiind acestea: desfrâul, necurăţia, depravarea, idolatria, vrăjitoria, duşmăniile, cearta, invidia, mâniile, ambiţiile egoiste, neînţelegerile, partidele, geloziile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri ca acestea. Vă avertizez, aşa cum am făcut-o şi înainte, că toţi cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu” (Galateni 5:19-21, NTR).

 

Ø „Însă desfrâul şi necurăţia de orice fel sau lăcomia nici n-ar trebui să fie pomenite între voi, aşa cum se cuvine sfinţilor! De asemenea, gesturile neruşinate, vorbirea nesăbuită sau glumele murdare nu sunt potrivite, ci mai degrabă mulţumirile. Să ştiţi sigur că nici un om desfrânat sau necurat sau lacom, care este un idolatru, n-are parte de moştenire în Împărăţiaa lui Cristos şi a lui Dumnezeu” (Efeseni 5:3-5, NTR).

 

Ø „De aceea, daţi morţii tot ceea ce aparţine firii voastre pământeşti:desfrâul, necurăţia, patima, pofta rea, lăcomia, care este idolatrie. Din cauza acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu (peste fiii neascultării)” (Coloseni 3:5-6, NTR).

 

Ø „Voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră: să vă feriţi de desfrâu. Fiecare dintre voi trebuie să ştie să-şi ţină vasul în sfinţenie şi cinste, nu în patimi, ca păgânii, care nu-L cunosc pe Dumnezeu. Nimeni să nu-l nedreptăţească pe fratele său şi nici să nu profite de el, pentru că Domnul îl va pedepsi pentru toate acestea, aşa cum v-am spus şi v-am avertizat. Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie, ci la sfinţenie; de aceea, cel ce respinge aceste porunci nu respinge un om, ci pe Dumnezeu, Cel Care vă dă Duhul Sfânt” (1Tesaloniceni 4:3-8, NTR).

 

Putem spune categoric, că desfrâul este un păcat grav înaintea lui Dumnezeu, care sunt consecinţele acestui păcat?

 

Efectele negative ale acestui păcat:
Am văzut din textele citate mai sus, că desfrâul este un păcat care ne desparte de Dumnezeu, un om care a comis un astfel de păcat nu va moşteni împărăţia lui Dumnezeu şi a lui Cristos, peste acel om, dacă nu se pocăieşte, va veni mânia lui Dumnezeu, pedeapsa divină, toţi cei care resping sau nesocotesc porunca: 'feriţi-vă de desfrâu', ei resping  nu pe un om; ci, pe Dumnezeu!

 

Efectele negative apar chiar în viaţa aceasta, multe dintre bolile grave cu care se confruntă oamenii sunt rezultatul unei conduite imorale, boli venerice ca sifilis, SIDA, etc. nu sunt decât consecinţele neascultării de legea lui Dumnezeu. Deprimarea, vinovăţia, sentimente negative, un respect de sine scăzut, sentimentul că eşti murdar, întinat, folosit, o conştiinţă tulburată, cât şi cel mai grav: vrăşmăşia cu Dumnezeu în care un om devine duşman cu Dumnezeu datorită imoralităţii sexuale sunt roadele acestui păcat grav!

 

În contrast cei ce-şi păstrează virginitatea până la căsătorie, cei îşi păzesc castitatea, puritatea, este ferice de ei, ei au pace, bucurie, ei sunt curaţi, puri, au o conştinţă curată, ei pot deveni prieteni cu Dumnezeu, Biblia spune despre ei: „Ferice de cei cu inima curată, căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu!” (Matei 5:8 NTR).

 

 
Cum poţi să primeşti iertarea lui Dumnezeu?
Biblia vorbeşte de oameni care în trecut au practicat acest păcat, cât şi alte păcate, ei însă au fost iertaţi, îndreptaţi, restabiliţi. Astfel, apostolul Pavel le scrie creştinilor din oraşul Corint, despre cum erau ei înainte de a fi schimbaţi în Cristos, el le spune: „Sau oare nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi! Nici cei desfrânaţi, nici cei idolatri, nici cei adulteri, nici bărbaţii care practică prostituţia, nici homosexualii, nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici bârfitorii, nici tâlharii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. Şi aşa erau unii dintre voi. Dar aţi fost curăţiţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost îndreptăţiţi în Numele Domnului Isus Cristos şi prin Duhul Dumnezeului nostru”. 1Corinteni 6:9-11

 

Iată unii dintre desfrânaţii din oraşul Corint su fost curăţiţi, sfinţiţi, îndreptaţi! Acest lucru este posibil şi pentru tine stimate cititor! Care sunt câteva lucruri pe care le poţi face pentru a deveni un om sfânt, împăcat cu Dumnezeu?

 

În primul rând, să studiezi Scripturile şi să permiţi Duhului Sfânt să te convingă de păcatul tău (Ioan 16:8), prin Cuvântul adevărului, căci numai conştientizând pe deplin păcatul tău, cât de grav este desfrâul, îţi poţi cere sincer iertare la Dumnezeu prin Domnul Isus Cristos! Numai conştientizând prin Duhul Sfânt, cât de mult L-ai întristat pe Dumnezeu care a creat părţile intime pentru a fi folosite în cadrul căsătoriei, cât de grav este a duce o viaţă în fărădelege, o viaţă independentă de Dumnezeu, cât de mult ai păcătuit împotriva trupului tău (1Corinteni 7:18), cât de mult ai întinat trupul tău care este templul Duhului Sfânt (1Corinteni 7:19), aducând alte duhuri demonice necurate, în viaţa ta, ca duhul curviei (Osea 4:12) şi devenind prin păcat, rob al Satanei, căci fiecare este robul celui de care ascultă (comp. cu Romani 6:16), te vei pocăi într-un mod profund.

 

În al doilea rând, trebuie să crezi în Domnul Isus Cristos, nu doar că El există, sau că este Fiul lui Dumnezeu; ci, în faptul că numai prin El şi jertfa Lui de pe cruce, poţi primi iertarea de păcate şi împăcarea cu Dumnezeu. Numai sângele Lui te poate spăla de păcate şi doar El îţi poate da putere să te înfrânezi şi să îţi ţi trupul în cinste şi sfinţenie (Romani 3:23-25; Efeseni 1:7; 1Ioan 1:8-10; 1Ioan 2:1-2).

 

În al treilea rând, căută părtăşia cu copiii lui Dumnezeu care trăiesc în sfinţenie, căci prieteniile rele strică obiceiurile bune (1Corinteni 15:33), anturajul rău i-a stricat pe mulţi, doar legătura cu oamenii sfinţi, ne ajută să ne păstrăm sfinţi (2Timotei 2:22).

 

Fugi ca de ciumă de orice film, sau lectură senzuală, de orice reviste pornografice. Poate este timpul să faci curăţenie, distruge tot ce aparţine lui Satana şi acestei lumi decăzute moral, chiar dacă este vorba de postere, reviste, cărţi, video casete, Cd-uri, DvD-uri, etc. (compară cu Fapte 19:19).

Dumnezeu te iubeşte şi doreşte ca să duci o viaţă fericită, să trăieşti liber în perimetrul sfânt al lui Dumnezeu fără efecte negative; ci, cu efecte pozitive, fericite, ca în final să obţii viaţa veşnică!