„Ascultaţi altă parabolă. Era un om stăpân de casă, care a plantat vie; şi i-a pus împrejur un gard, şi a săpat un teasc în ea, şi a zidit un turn. şi a arendat-o unor ţărani, şi a plecat din ţară. Iar când s-a apropiat timpul roadelor, a trimis pe sclavii lui la ţărani; ca să ia roadele lui. Şi luând ţăranii pe sclavii lui; pe unu l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre. A trimis pe alţi sclavi, mai mulţi decât cei dintâi; şi le-au făcut la fel. Dar la urmă, a trimis la ei pe fiul lui, zicând: vor respecta pe fiul meu. Dar ţăranii, văzând pe fiul, au zis între ei: acesta este moştenitorul; veniţi să îl omorâm şi să avem moştenirea lui. Şi luându-l, l-au aruncat afară din vie, şi l-au omorât. Deci, când vine domnul viei, ce va face ţăranilor aceia? Eu zic: pe răi, rău îi va pierde; şi via o va arenda altor ţărani, care îi vor da roadele la timpurile lor. Iesus le zice: niciodată nu aţi citit în scripturi: o piatră pe care au respins-o zidarii, aceasta a fost făcută cap de unghi; de la Iehova a fost făcut acesta şi este minunat în ochii noştri. De aceea vă zic: va fi luat de la voi Regatul lui Dumnezeu, şi va fi dat unei naţiuni; cea făcând roadele ei. Şi cel căzând pe piatra aceasta, va fi sfărmat; iar pe care are să cadă ea, îl va spulbera. Şi auzind marii preoţi şi fariseii parabolele Lui, au cunoscut că despre ei vorbeşte. Şi căutând să Îl prindă, s-au temut de mulţime; pentru că Îl aveau ca pe un profet” – Matei 21:33-46, SCC.

 

„Apoi, a început să le vorbească în parabole. Un om a plantat vie; a pus gard împrejur, şi a săpat teasc, şi a zidit turn, şi a arendat-o unor ţărani; şi a plecat din ţară. Iar la timpul potrivit, a trimis la ţărani pe un sclav; ca să ia de la ţărani din roadele viei. Dar ei luându-l, l-au bătut, şi l-au trimis înapoi fără nimic. Iarăşi a trimis la ei pe un alt sclav; şi pe acela l-au lovit în cap şi l-au dezonorat. Apoi, a trimis pe altul, şi pe acela l-au omorât; şi pe mulţi alţii, pe unii bătându-i, iar pe unii omorându-i. Mai avea un fiu iubit; la urmă, l-a trimis la ei, zicând: vor respecta pe fiul meu! Dar ţăranii aceia au zis între ei: acesta este moştenitorul; veniţi să îl omorâm şi moştenirea va fi a noastră! Şi luându-l, l-au omorât; şi l-au aruncat afară din vie. Ce va face domnul viei? Va veni, şi îi va pierde pe ţărani; şi va da via altora. Nu aţi citit nici scriptura aceasta: O piatră pe care au respins-o zidarii, aceasta a fost făcută în cap de unghi. De către Iehova a fost făcut capul de unghi, şi el este minunat în ochii noştri. Iar ei căutau să Îl prindă, însă se temeau de mulţime; dar cunoşteau că pentru ei a spus parabola; şi lăsându-L, s-au dus” Marcu 12:1-12SCC.

 

„Dar El a început să zică către popor parabola aceasta: un om a plantat o vie; şi a arendat-o unor ţărani, şi a plecat din ţară pentru un timp destul de mult. Iar la timpul potrivit, a trimis la ţărani pe un sclav; ca să îi dea din rodul viei. Dar ţăranii, bătându-l, l-au trimis fără nimic. Şi a continuat să trimită alt sclav; dar ei bătându-l şi pe acela, şi dezonorându-l, l-au trimis fără nimic. Şi a continuat să trimită pe al treilea; dar ei rănindu-l şi pe acesta, l-au aruncat afară. Domnul viei însă a zis: ce am să fac? Voi trimite pe fiul meu cel iubit; poate pe acesta îl vor respecta. Dar văzându-l ţăranii, au cugetat între ei, zicând: acesta este moştenitorul; să îl omorâm, ca moştenirea să fie a noastră. Şi aruncându-l afară din vie, l-au omorât. Deci, ce va face domnul viei? Va veni şi va pierde pe ţăranii aceia, şi va da via altora. Iar ei auzind, au zis: să nu se facă aşa! El însă, privindu-i, a zis: ce este deci aceasta, ce a fost scris: „o piatră pe care au respins-o zidarii, aceasta a fost făcută cap de unghi? Oricare căzând pe piatra aceea, va fi sfărâmat; iar pe care are să cadă ea, îl va spulbera”. Şi cărturarii şi marii preoţi căutau în ora aceea să pună mâinile pe El; dar s-au temut de popor. Pentru că au cunoscut că pentru ei a zis parabola aceasta.” Luca 20:9-19SCC.

Domnul Iesus dă o pildă consemnată în cele trei evanghelii sinoptice, în Matei 21:33-43; Marcu 12:1-12; Luca 20:9-19, elementele acestei ilustrări sunt: Un gospodar care sădeşte o vie, acesta îl reprezintă pe Iehova Dumnezeu (Ioan 15:1), care a dus în fiinţă poporul Israel, adică via (Isaia 5:7; Psalm 80:9; Ieremia 2:21). Viticultorii la care a arendat-o, sunt conducătorii naţiunii Israel, iar robii pe care I-a trimis după roadele cuvenite, sunt profeţii din vechime, până la Ioan Botezătorul, pe care aceştia I-au bătut, maltratat şi ucis (Ieremia 44:4-5; Evrei 11:36,Evrei 11:37; 2Cronici 24:21).

Fiul pe care Stăpânul viei l-a trimis este Iesus Christos, care a fost ucis din gelozie, deoarece El fiind moştenitorul viei, şi aceasta s-a petrecut afară din vie, adică în afara Ierusalimului (Evrei 13:12-13). Cu privire la Domnul a fost profeţit: „o piatră pe care au respins-o zidarii, aceasta a fost făcută cap de unghi? Oricare căzând pe piatra aceea, va fi sfărâmat; iar pe care are să cadă ea, îl va spulbera”. Chiar dacă Domnul ca piatră unghiulară a fost respinsă de zidari, totuşi Dumnezeu l-a făcut cap de unghi! El precizează: „De către Iehova a fost făcut capul de unghi, şi el este minunat în ochii noştri”! În ochii credincioşilor lucrul acesta este minunat!

Ce este: piatră unghiulară?

Domnul în aceste relatări citează din Psalm 118:22, unde Psalmistul se referă la o piatră finală care completează arcul sau care este aşezată în unghiul superior al unei clădiri, piatra cea din vârful arcadei; căci în v.19,20, psalmistul face referire la poartă, astfel piatra unghiulară aici este piatra ce mai de sus ce uneşte cele două laturi ale unei porţi sau uşi, ce are o arcadă! Vezi poza de mai jos:

În alte contexte (Isaia 28:16; Efeseni 2:20), piatra unghiulară poate avea sensul de piatră ce ţine cele două ziduri unite într-un unghi, în vechime se punea între ele (în capul unghiului) o piatră care, câteodată, era foarte mare, mai ales la zidurile din piatră. Între pietrele întrebuinţate în capul unghiului la templul din Ierusalim, au fost unele de 6-7 metri.

 

Venirea Stăpânului reprezintă distrugerea Ierusalimului în anul 70 d.C., când armatele romane au distrus sediul conducerii religioase şi politice a Israelului. Scopul acestei pilde, a fost de a demasca pe conducătorii religioşi din timpul lui Iesus, care au fost infideli Stăpânului viei, ne-ascultând nici de Fiul Lui care este piatra unghiulară a casei lui Dumnezeu. Iar concluzia pildei este că Regatul lui Dumnezeu va fi luat de la conducătorii evrei şi va fi dat oamenilor din toate naţiunile care vor forma un popor a lui Iehova Dumnezeu, marele vier, care va aduce roadele cuvenite.

Versetul cheie este: Deci, când vine domnul viei, ce va face ţăranilor aceia?”. Este o întrebare ce îndeamnă la meditaţie.