Niciodată să nu părăsim mărturisirea noastră care are o mare răsplată, Dumnezeu nu este nedrept ca să uite dragostea noastră și jertfirea noastră (Evrei 6:10), ci va fi răsplătită de Dumnezeu și acum și în veșnicie prin teritoriul pe care Îl vom conduce ca rege cu Christos (Luca 19:17-19).

A dă mărturie despre adevăr, este exprimarea dragostei față de semni, care au nevoie de ajutor ca să se elibereze din regatul întunericului prin evanghelie, și să fie aduși la viață prin Cuvântul vieții (Coloseni 1:13; Galateni 1:4; 2 Timotei 1:10).

Lucrarea de predicare este un har și pentru cei care predică, căci cine udă pe alții va fi și el udat (Proverbe 11:25).

Trebuie să facem această lucrare din dragoste (Filipeni 1:16), prin credință și cu răbdare (Evrei 6:12), și să nu deznădăjduim, ci să peseverăm.

Iubite frate sau soră, cred că te-ai bucurat când ai auzit vestea bună despre Iesus, Fiul lui Dumnezeu care a luat păcatul tău, și apoi a înviat, și s-a înălțat la cer ca mare preot și mijlocește pentru tine, însă aceste realități ar trebui să te încurajeze și mai mult la mărturie publică, ca și alții să afle aceste adevăruri mărețe, așa cum se spune în Evrei 4:14, SCC: “Având deci un important mare preot, străbătând cerurile, pe Iesus, Fiul lui Dumnezeu; să ţinem tare mărturisirea”.

Gândindu-ne la Iesus ca mare preot ce dorește salvarea oamenilor, “să ţinem tare mărturisirea”, ca și alții să se bucure de aceste adevăruri mărețe!

Iar în Evrei 10:23-25, SCC, se spune: „Să ţinem cu tărie mărturisirea speranţei neclintită, deoarece credibil este Cel promiţând; și să veghem unii asupra altora pentru a ne stimula la dragoste şi la fapte bune, nepărăsind adunarea noastră, după cum le este obicei unora; ci, încurajându-ne, şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi apropiindu-se ziua”. Aici suntem îndemnați prin apostolul Pavel, să ținem cu tărie mărturisirea speranței neclintite, adică să păstrăm practica de a da mărturie despre speranța noastră cerească, știind că Dumnezeu prin Christos care ne-a promis-o este credibil. Mai mult decât atât, Pavel leagă depunerea de mărturie de întrunirile adunării și de stimularea între mădulare la dragoste și la fapte bune, astfel participarea la toate întrunirile, fie ca adunare într-un loc fizic, fie prin conferințele telefonice, etc. aceasta ne va stimula, îndemna, la a mărturisi, la a face fapte bune, printre care și predicarea Evangheliei.

Un lucru foarte important în depunerea de mărturie, este ca mesajul nostru să fie din Scripturi și să prezentăm dovezi biblice, aceasta este autoritatea noastră: Cuvântul veșnic a lui Dumnezeu care nu poate fi desființat (Ioan 10:35). Așa vom urma modelul apostolic, ca de pildă exemplul apostolului națiunilor, așa cum este consemnat în Faptele Apostolilor 17:2-3, SCC: “Dar potrivit cu obiceiul lui Pavel, el a intrat la ei; şi în trei sabate a discutat cu ei din Scripturi; explicând şi dovedind că Christosul trebuia să sufere şi să învie dintre morţi; şi că Acesta este Christosul, adică Iesus pe care eu vi-L vestesc”. Iată Pavel a discutat din Scripturi, subiecte scripturale, și și-a susținut convingerile prin dovezi din Scripturi.

Nu trebuie să ne fie lene, nici să fim comozi, vorbind de la noi; ci să scotem Scriptura, și să citim de acolo, să le arătăm oamenilor prin Cuvântul sacru, că ceea ce le predicăm este de la Dumnezeu.

Așa cum a făcut și Apolo în Faptele Apostolilor 18:26-28, SCC: “Şi acesta a început să vorbească cu îndrăzneală în sinagogă; iar auzindu-l Priscila şi Acuila, l-au luat la ei şi i-au explicat mai lămurit calea lui Dumnezeu. Vrând însă să treacă în Ahaia, fraţii au scris discipolilor îndemnându-i să îl primească; care sosind a ajutat mult celor crezând prin har. Pentru că el dovedea iudeilor cu tărie în public, demonstrând prin Scripturi pe Iesus ca fiind Christosul”.

Iată, de ce Apolo predica cu îndrăzneală, el era convins de Cuvântul veșnic a lui Dumnezeu că așa stăteau lucrurile, că Iesus este cu adevărat Christosul, și astfel își exprima convingerile prin Scripturile care l-au convins pe el, și această cunoștință biblică a ajutat chiar pe frați, prin acest discipol nebotezat dar care avea o credință puternică ancorată în Scripturi.

În acest sens, avem Anexele la Scripturile Calea Creștină, unde se prezintă dovezi pe subiecte ale învățăturii Bibliei, să le folosim dragi frați, sau discipoli nebotezați cât și temătorii de Dumnezeu!

Dacă nu cunoaștem un subiect, un răspuns la o întrebare, și nu Îl găsim nici în anexele la Scripturile Calea Creștină, atunci să căutăm în literatura creștină, pe site-ul Calea Creștină la căutare, și astfel să putem să ne pregătim pentru un răspuns prin Scripturi.

Dacă nici acolo nu găsim răspunsul, atunci să să-L întrebăm pe Dumnezeu, fie El ne va răspunde prin Spiritul Sfânt, printr-un glas, gând, viziune, vis, etc.; fie prin frații maturi.

Nu trebuie să ne fie rușine, să spunem: “în prezent nu știu răspunsul dar voi reveni la întâlnirea viitoare cu răspunsul Bibliei”, și să revenim ulterior cu un răspuns, pregătindu-ne și făcând cercetări în acest sens în literatura calea Creștină, iar dacă nu găsim să Îl întrebăm pe Dumnezeu și chiar pe frații mai maturi.

Important este, ca noi să continuăm să depunem mărturie, și să ne pregătim pentru această lucrare prin rugăciuni, posturi, și învățătura biblică, așa ca să dăm o mărturie temeinică, adevărată, și astfel să ne bucurăm de lucrarea divină bazată pe adevăr, și să nu uităm niciodată îndemnul dat de Domnul prin apostolul Său în 1 Corinteni 15:58, SCC: “Aşadar, fraţii mei iubiţi, fiţi tari, neclintiţi, sporind totdeauna în lucrarea Domnului; ştiind că osteneala vostră în Domnul, nu este zadarnică”.