Majoritatea cultelor „botează” pe oamenii prin cuvintele: „botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”. Poate veţi fi surprinişi dacă veţi afla că această frază nu face parte din Scripturile originele! Că Domnul Isus nu a rostit niciodată aceste cuvinte! Că acest „botez” în numele treimi, este unul fals şi nemântuitor!
Există două mari categorii de dovezi în acest sens:
Cum au împlinit apostolii porunca Domnului Isus Cristos:
Apostolii care în primul rând au primit porunca de a boteza pe oameni, ei au botezat întotdeauna ,,în numele lui Isus Cristos”, care este o singură persoană (Faptele Apostolilor 2:38; Faptele Apostolilor 8:16; Faptele Apostolilor 10:48; Faptele Apostolilor 19:5; Romani 6:3; 1 Corinteni 1:12-13; Galateni 3:27)?
Cu siguranţă, botezul în numele treimi, nu poate fi identic cu botezul „în numele lui Isus”, din mai multe motive:
Botezul „în numele lui Isus”, este o scufundare într-o singură persoană nu în trei persoane.
Numele de Isus nu este Numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt, cum susţin unii, pentru că Biblia arată că Numele Tatălui este altul decât Numele Fiului (Proverbe 30:4; Apocalipsa 3:12; Apocalipsa 14:1).
Numele Tatălui este Iehova (Isaia 63:16; Geneza 2:4 n.s. BCR), iar numele Fiului este Isus Cristos (Luca 1:31). Iar Numele Duhului Sfânt este Mângâietorul (Ioan 14:26; Ioan 15:26; Ioan 16:7,Ioan 16:13-15).
Biblia arată că Tatăl, Fiul şi Spiritul Sfânt, nu sunt aceeaşi Fiinţă, (Filipeni 2:6; Coloseni 1:15; Evrei 1:3; Romani 15:30; 2 Corinteni 13:14; Efeseni 2:18), nici nu sunt egali (Ioan 10:29; Ioan 14:28; Ioan 16:13-15; 1 Corinteni 11:3; 1 Corinteni 15:24-28).
Această frază din Matei 28:19, este o adăugire, adică cineva ulterior scrierii lui Matei a introdus această frază în text: „botezându-i în numele Tatălui, al Fiului, şi al Sfântului Duh”. Dar Dumnezeu nu a îngăduit ca copiii Lui să fie deviaţi de la adevăr, Şi Dumnezeu prin diferite mărturii a exprimat Voia Lui ce bună, plăcută şi desăvârşită.
Astfel oricine crede în Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, trebuie să se boteze (Faptele Apostolilor 8:12-13), şi ca cei începători în credinţă să nu fie duşi în eroare, s-a scris această mărturie despre adevăratul botez, cu care şi ei trebuie să fie botezaţi ca să fie salvaţi (1 Petru 3:21), iertaţi şi spălaţi de păcate (Faptele Apostolilor 2:38; Faptele Apostolilor 22:16), un botez în care să moară, să fie îngropaţi cu Isus şi să fie înviaţi împreună cu Cristos (Romani 6:3-5; Coloseni 2:11-12). Un botez care să fie un răspuns al unei conştiinţe bune faţă de Dumnezeu (1 Petru 3:21). Un botez care să nască din nou, să regenereze pe cel ce crede (Evrei 10:22; Tit 3:5).
În primul rând trebuie să înţelegem sensul botezului în Numele. Botezul în Numele, însemnă botezul sau scufundarea în persoana respectivă, în timp ce în unele texte se vorbeşte de un botez „în Numele lui Isus” (Faptele Apostolilor 2:38), într-alte texte se spune de botezul „în Hristos” (Romani 6:3; Galateni 3:27 Biblia Ortodoxă). Astfel expresia: ‚în Numele lui Isus’, se referă la ‚în persoana lui Isus’, expresia ‚nume’ în Biblie, are uneori Numele, sensul de persoană (Apocalipsa 3:4; Apocalipsa 11:13).
Cei 11 apostoli fideli, cât timp au umblat cu Domnul, au primit porunca de a boteza, iar ei cu siguraţă au ascultat de porunca Domnului, pentru că Dumnezeu a trimis Duhul Sfânt în cei botezaţi de ei (Faptele Apostolilor 8:15-17). Cei 12 apostoli au botezat în Numele lui Isus (Faptele Apostolilor 2:38) şi cei care au primit credinţa prin ei (Faptele Apostolilor 8:16; Faptele Apostolilor 10:48).
Dar pe lângă cei 11 apostoli fideli care au primit Evanghelia şi porunca de a boteza de la omul Isus Cristos, mai este un alt izvor despre adevăratul botez, prin apostolul Pavel, care primeşte Evanghelia nu de la om, ci prin descoperirea lui Isus Cristos (Galateni 1:11-12), şi mărturia lui despre botez este identică cu mărturia apostolilor (Romani 6:3; 1 Corinteni 1:12-13; Galateni 3:27), care au primit porunca de la omul Isus când a fost pe pământ, pentru că şi ei şi apostolul Pavel, au primit aceiaşi poruncă, de a boteza în Numele lui Isus (Comp. Faptele Apostolilor 2:38 cu Faptele Apostolilor 19:5).
Mai târziu avem un îndemn prin apostolul inspirat de Dumnezeu: „Călcaţi pe urmele mele, întrucât şi eu calc pe urmele lui Hristos. Vă laud că în toate privinţele vă aduceţi aminte de mine şi că ţineţi învăţăturile întocmai cum vi le-am dat”. Datorită faptului că apostolul Pavel călca fidel pe urmele lui Isus, el nu putea să înveţe şi să practice un botez greşit, ci doar unul poruncit de Domnul Isus. Pavel călcând pe urmele lui Isus, a botezat în Numele lui Isus (Faptele Apostolilor 19:1-5; Romani 6:2-5; 1 Corinteni 1:12-16), imitând cu siguranţă pe Domnul Isus care a iniţiat botezul creştin şi a botezat prin apostoli pe ucenicii pe care iniţial i-a învăţat (Ioan 4:1).
Nici o doctrină sau nici un verset din Biblie în afară de Matei 28:19, nu susţine un botez pe baza a trei Nume. Nicăieri în Scripturi nu găsim ceva să se facă ,,în numele… Sfântului Duh”. Astfel dar toate lucrările au fost făcute în vechiul legământ: ,,în numele lui Iehova” (1 Cronici 16:2; 1 Cronici 21:19; Matei 21:9; Matei 23:39 NW; SS 1874), „în numele Tatălui” (Ioan 5:43; Ioan 10:25), iar în Noul Legământ, creştinii, vindecau, se rugau, slujeau, făceau minuni, scoteau demoni, etc. ,,în numele lui Isus” (Faptele Apostolilor 3:6,Faptele Apostolilor 1:16; Faptele Apostolilor 4:18; Faptele Apostolilor 5:40; Faptele Apostolilor 16:18; 1 Corinteni 5:4; 1 Corinteni 6:11; 1 Tesaloniceni 4:1).
Pe lângă toate acestea, botezul este o identificare cu moartea şi învierea lui Isus (Romani 6:3-4; Coloseni 2:12), căci prin botez noi suntem ,,îngropaţi (scufundaţi) împreună cu Isus”, şi deci „identificaţi cu El, printr-o asemănare cu moartea Lui...” prin botez (îngropare) noi ne identificăm cu Isus, însă noi nu ne putem identifica cu Tatăl ceresc care nu a murit (Deuteronom 32:4), nici cu Duhul Sfânt, ci, doar cu Isus Cristos Fiul lui Dumnezeu singurul care a murit şi a înviat (Romani 6:8-10).
De fapt orice lucrare creştină trebuie să o facem în Numele Domnului Isus, Scriptura este clară în această privinţă şi ea precizează: „Şi orice faceţi, cu cuvântul sau cu fapta, să faceţi totul în Numele Domnului Isus şi mulţumiţi, prin El, lui Dumnezeu Tatăl” (Coloseni 3:17). Iată! Dacă noi vom boteza în Numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt, cum vom împlini Cuvântul care spune: „să faceţi totul în Numele Domnului Isus”? Numai dacă botezăm în Numele lui Isus, vom împlini acest principiu Scriptural şi numai aşa Dumnezeu ne va aproba!
Diferite Enciclopedii şi lucrări, confirmă că botezul în primul secol d.C.s-a făcut în Numele lui Isus:
A History of Christian Thought; Otto Hieck; Vol. 1, pag. 53, spune: „la început botezul era realizat (administrat) în Numele lui Isus, apoi gradual în Numele Tatălui, Fiului, şi Duhului Sfânt.”[1]
Dicţionarul Biblic explicativ (1962), vol.I, pag. 351: „Dovezile... Sugerează că botezul în creştinismul timpuriu a fost administrat, nu în întreitul nume, ci în Numele lui Isus Hristos sau în Numele Domnului Isus”.
Williston Walker, un istoric al bisericii creştine (1947), pag. 58: „Formula de botez trinitarian ... a luat locul vechiului botez în Numele lui Hristos”
Canney's Encyclopedia of Religions (1970), pag. 53: „Persoanele au fost botezate la început în „numele lui Isus Hristos” ... Sau „în numele Domnului Isus”... După acea, odată cu dezvoltarea doctrinei Trinităţii, ei erau botezaţi în numele Tatălui şi al Fiului şi al Duhului Sfânt”.
Encyclopedia Biblica (1899), I, 473: „Este numai normal să concluzionăm că botezul a fost administrat iniţial „în Numele lui Isus Hristos”, sau „în numele Domnului Isus”. Această opinie este confirmată de faptul că formele timpurii ale mărturiei baptismale era singulară nu întreită, cum a fost crezul ulterior”.
Encyclopedia Britannica, 11th ed. (1920), II 365: „Formula trinitariană şi scufundarea de trei ori n-a fost o practică uniformă de la început... Botezul în Numele lui Isus este formula din Noul Testament. În secolul trei, botezul în Numele lui Hristos era încă la fel de răspândit încât papa Ştefan l-a declarat valid, opunându-se lui Ciprian din Cartagina”.
Revista „Time” (eng.) din 5 decembrie 1955[2], citează următoarea referire istorică care a avut loc în Roma în anul 100 d.C.cu privire la botezul „în Numele lui Isus”: „Diaconul şi-a ridicat mâna, şi Publius Decius a păşit prin uşa baptistierului. Stând până la brâu în bazin era Marcus Vasca vânzătorul de lemne. El zâmbea aşa cum Publius a străbătut în bazin lângă el. „Credis”? A întrebat el. „Credo”, a răspuns Publius. „Eu cred că mântuirea mea vine de la Isus Cristosul, care a fost răstignit sub Ponţiu Pilat. Cu El eu am murit ca să pot avea cu El Viaţă Eternă”. Atunci el a simţit braţe puternice sprijinindu-l aşa cum el s-a lăsat pe spate în bazin, şi a auzit glasul lui Marcus în urechea lui – „Eu te botez în Numele Domnului Isus...” [sublinierea îmi aparţine].
Păstorul Hermas (140-155 d.C.) această carte, consemnează în cap. 15: „Sunt cei care au auzit cuvântul şi au vrut să se boteze în numele Domnului”.
Dar din toate timpurile a existat acest pericol de a nu ţine învăţăturile date de Domnul Isus prin apostoli (Faptele Apostolilor 1:2), ci să ţinem alte învăţături promovate de învăţători falşi, care au mers până acolo încât au încercat să falsifice chiar şi Sfânta Scriptură. Această falsificare a formulei de botez, introducerea frazei „botezându-i în numele Tatălui, al Fiului, şi al Sfântului Duh”, în textul Bibliei, a avut loc prin sec. II d.C.[3], şi nu aparţine naraţiunii originale scrise de apostolul Matei sub inspiraţie. Această modificare a avut loc în sec. II d.C.conform cu unii cercetători:
Hastings Encyclopedia of Religion, Vol. 2, pag. 377, 389, spune: Botezul creştin a fost întotdeauna realizat folosind cuvintele „în Numele lui Isus”...până pe vremea lui Iustian Martirul[4] [Iustian a trăit între anii 100-160 d.C.]. Ei susţin că iniţial formula de botez a fost „în Numele lui Isus”, dar ulterior odată cu introducerea doctrinei trinităţii, şi formula de botez s-a schimbat, inserându-se fraza: „botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”.
Iar în Enciclopedia Britanică, Vol. 3, pag. 365, afirmă că botezul a fost schimbat din „Numele lui Isus”, în cuvintele „Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt”[5] în secolul al-II-lea d.C.Deci după moartea apostolilor.
Anumiţi cercetători recunosc că fraza despre botezul întreit, din textul din Matei 28:19, este o interpolare.
Astfel, să mergem la a doua mare categorie de dovezi că acest „botez” în numele treimi, este unul fals:
Dovezi că textul din Matei 28:19, a fost modificat:
Problema care se ridică este: de ce apostolii nu au folosit formula din Matei 28:19? De ce, textul din Matei 28:19,Matei 1:20, spune una, iar celelalte texte despre botez susţin o altă formulă?
Aceasta este într-adevăr o problema şi trebuie sa ne întrebam în mod onest cum este posibil aşa ceva? Cum se poate, ca o formula aşa de uşor de reţinut, să nu fie folosită ca atare? Erau ucenicii lui Isus uituci de felul lor? Cu siguranţă nu! Ei au urmat cu fidelitate porunca Domnului, ei au călcat fidel pe urmele Lui (1 Corinteni 11:1). S-au mai degrabă s-a strecurat vreo greşeală în raportul biblic? Sau cei ce au copiat manuscrisele au făcut o modificare asupra textului potrivit cu concepţia lor personală? Este posibil acest lucru? Da! Uneori scribii, la textul care îl copiau dintr-un manuscris, mai adăugau cuvinte sau fraze pentru ca cititorului în opinia lor, să fie uşurată înţelgerea textului, alteori pentru a susţine opinia scribului, sau pentru a atenua anumite texte sau fraze mai şocante ei introduceau fraze sau cuvinte.
Apoi, dacă copiatorii au observat că vreun evanghelist prezintă acelaşi eveniment prin cuvinte mai puţine decât altul, ei au adăugat în textul mai scurt, cuvintele care sunt redate în textul mai lung. Exemplu: La rugăciunea Tatăl Nostru, redată de Luca în c.11:1-4, copiatorii au adăugat mai târziu cuvintele pe care aceeaşi rugăciune le are în plus, în redarea din Evanghelia după Matei în c.6:9-13.
Evanghelia după Matei a fost scrisă iniţial în ebraică. Cam pe la anul 140 d.C., Papias din Hierapolis, aşa cum este citat de Eusebiu (Church History, III. 39, în Nicene and Post-Nicene Fathers, seria a II-a, vol. 1, p. 173, spunea că: „Matei a scris oracolele (spusele) în limba ebraică şi fiecare le traducea după cum putea”.
În prezent sunt trei surse de restabilire a originalului:
1) Textul ebraic păstrat în versiunile ebraice.
2) Textul grecesc.
3) Traduceri ale Evangheliei lui Matei în alte limbi.
Există câteva zeci de manuscrise în greacă şi latină care susţin această formulă de botez, însă nici un manuscris înainte de conciliul de la Niceea (325 d.C.). Toate manuscrisele provin cel mai devreme din sec. IV d.C.
Este curios, că cu toate că în muzee există manuscrise din sec. II şi III d.C şi mici fragmente din sec. I d.C.totuşi acestea nu conţin partea cu Matei 28:19. Oare de ce? Nu ştim, dar se pot emite tot felul de ipoteze.
Apoi, aceste manuscrise, au în conţinutul lor: botezul în Numele lui Isus (Faptele Apostolilor 2:38; Faptele Apostolilor 8:16; Faptele Apostolilor 10:48; Faptele Apostolilor 19:5; Romani 6:3; 1 Corinteni 1:12-13; Galateni 3:27). Orice încercare de armonizare este forţată, între a scufunda în numele unei persoane sau în numele a trei persoane. Tatăl şi Fiul au nume distincte: Proverbe 30:4; Apocalipsa 141.
Pasajul cu botezul trinitar este o interpolare!
Conybeare un erudit în critica textuală, declară: „In cazul pe care l-am examinat (Matei 28:19), trebuie notat ca nici un singur manuscris sau o versiune mai antica n-a păstrat pentru noi o citare intacta. Dar asta nu e o surpriza pentru noi, aşa cum Dr. C.R.Gregory, unul din cei mai mari critici textuali, ne aduce aminte ca manuscrisele Greceşti ale textului Nou Testamental deseori au fost alterate de scribi, care au adăugat citări care erau familiare pentru ei, şi despre care credeau ca sunt adevărate citări.”
Pe lângă toate acestea, el afirmă: „In singurul Codice (versiune) în care am fi avut păstrată o versiune mai veche, şi anume versiunea Siriacă Sinaitic[6] şi în manuscrisul cel mai vechi Latin, paginile care conţin sfârşitul lui Matei sunt dispărute.”( F.C. Conybeare).
Dar există dovezi din manuscrise că acest pasaj a fost modificat? Că fraza: „botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”, este o interpolare, adică o adăugire la textul sacru?
Un Manuscris în ebraică, din secolul XIV d.C.(1380) ce conţine Evanghelia după Matei pe nume: Shem–Tob, redă diferit Matei 28:19. Acest manuscris a fost confiscat de Biserica Catolică de la evrei, şi se presupune a fi o copie după un manuscris din primele patru secole. Profesorul George Howard[7], care a făcut cercetări ample cu privire la această chestiune, sugerează că „Textul ebraic al lui Matei copiat de Shem - Tob datează cam din primele patru secole ale erei creştine”. (Vezi şi New Testament Studies, volumul 43, nr. 1, ianuarie 1997, paginile 58-71).
În acest manuscris Shem–Tob, textul din Matei 28:19-20 este redat astfel:
În ebraică:
Matei: 28:19: לכו אתם.
Matei: 28:20: ושמרו אותם לקיים כל הדברים אשר ציויתי אתכם עד עולם.
Tradus în limba română:
Matei: 28:19: Duceţi-vă înşivă
Matei: 28:20: şi învăţaţi să continue toate lucrurile pe care eu vi le-am poruncit vouă în etern.
Deci Domnul NU a vorbit aici de vreun botez!
Astfel Matei 28:19, nu vorbeşte de vreun botez în numele trinităţii, ci porunca a fost: „Duceţi-vă înşivă şi învăţaţi să continue toate lucrurile pe care eu vi le-am poruncit vouă în etern”.[8]
În traducerea modernă „Evanghelia Ebraică după Matei” (ediţia I - 1995, iar ediţia II - 2000), versiunea aceasta biblică, e în ebraică paralel cu traducerea în engleză, şi este făcută de profesorul G. Howard, după mai multe manuscrise ebraice ale Evangheliei după Matei[9]. Pe pagina X şi XI a introducerii în Evanghelia ebraică a lui Matei, de G. Howard, prezintă cele 9 manuscrise Shem-tob folosite în studiile sale, care sunt nouă manuscrise separate ale versiunii Matei al lui Shem-tob. Cu excepţia lui Shem Tob din 1380-1385 d.C, celelalte manuscrise sunt din secolele 15-17 d.C.
O altă filieră ebraică este „Evanghelia după Evrei”, care este Evanghelia ce o foloseau ebioniții o sectă a creştinismului după spusele lui Ieronim. În Volumul VI (6) - „Texte coptice amestecate în dialectul egiptean superior”, editat cu traducerile engleze aferente de E.A. WALLIS BUDGE. Acest volum dublu de 1490 de pagini, cuprinde textele care s-au găsit în 15 manuscrise, după cum urmează: 6780, 6781, 6782, 6784, 6799, 6800, 6801, 6806 a, 7021, 7023, 7027, 7028, 7029, 7030, 7597. Din aceste manuscrise, 8 au fost scrise înainte de sfârşitul secolului X d.C., 5 în prima jumătate a secolului XI d.C., şi doua în a doua jumătate a secolului XI d.C.
Acest volum, conţine o discuţie din secolul IV d.C., la pagina 637, o dispută între patriarhul Cyrill (315-386 d.C.) din Ierusalim şi un călugăr pe nume Annarikhus ce deţinea „Evanghelia după Evrei”. Acest călugăr a citat o frază din Evanghelie, şi anume: „Mergeţi înainte în lumea întreagă şi învăţaţi toate naţiunile în numele meu în orice loc.” (Matei 28:19 cum e citat în: E. Bulge, Miscellaneous Coptic Texts[10], 1915, p. 637).
Eusebiu sau Eusebius, episcop de Cezarea în timpul împăratului Constantin, a citat acest pasaj în lucrările lui de 17 ori după cum urmează: „Ducându-vă discipolizaţi toate naţiunile în numele meu, învăţându-le să respecte toate câte v-am poruncit.” El a citat din versiunea luată de Ieronim de la nazarinienii (ebioniţii), din oraşul sirian: Berea, şi apoi păstrată în biblioteca pe are o colecţionase Pamfil la Cezareea (vezi lucrarea scrisă de Ieronim: De viris inlustribus cap. III).
Biblia Ierusalim, din 1966, un romano-catolic, prezintă la nota de subsol de la Matei 28:19, următoarea opinie: „Se poate ca această formulă ... este o reflectare a folosirii liturgice stabilită mai târziu în comunitatea primitivă. Acesta va fi amintit faptul că Faptele vorbeşte despre botezul în numele lui Isus”.
Adică nu Domnul Isus a spus aceste cuvinte, ci scribi au adăugat această frază când au copiat Evanghelia după Matei şi au înserat-o în text.
Observăm că în nici una din variantele ebraice existente nu apare fraza: „botezîndu-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh”.
Apoi, fraza trinitară din Matei 28:19, are o problemă de gramatică a textului. În traducerea, Noul Testament şi Psalmii tipărit în 1993 de Societatea: Christliche Literatur – Verbreitung, se spune la n.s.: „Cuvântul „botezându-i” nu se acordă în gramatical cu naţiunile (în gr. Neutru), ci cu cei care au devenit ucenici (botezându-i – în gr. Masculin)...”.
Prin urmare, acest pasaj a fost modificat ulterior, dar fără a ţine seama de gen, atunci când s-a interpolat fraza trinitariană.
Concluzie despre Matei 28:19:
Textul din Matei 28:19-20, redat corect ar fi:
V.19: „Ducându-vă deci, faceți dicipoli din toate naţiunile;
V.20: învăţându-le să respecte toate câte v-am poruncit. Şi Iată! Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul epocii”.
Este şi logic că nu putem face ucenici sau discipoli prin botez, aşa cum spune textul falsificat: „Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezîndu-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v’am poruncit”. Nimeni nu poate face ucenici „botezându-i”, ca apoi să-i învăţăm „să păzească tot ce v’am poruncit” !!!
Ucenicii sau discipolii se fac prin învăţătură, şi doar după aceea aceştia sunt botezaţi. Conform Scripturii, deci devii ucenic prin învăţătură căci este scris despre Domnul, că: „Isus face şi botează mai mulţi ucenici decât Ioan” (Ioan 4:1). Este interesant că Scriptura nu spune: „ face ucenici prin botez”? Nu prima dată Domnul Isus făcea ucenici prin învăţătură şi apoi după ce deveneau ucenici, după ce Îl urmau, îi boteza!
Ucenicizarea se face prin învăţarea adevărurilor începătoare ale lui Cristos, a doctrinelor elementare a adevărului (Evrei 6:1-2), a poruncilor Domnului (Matei 28:20), şi apoi prin împlinirea lor în viaţă, din dragoste şi prin credinţă (Luca 6:40; Galateni 5:6). Aşa îţi vei arăta dragostea faţă de Mântuitorul Isus (Ioan 14:15,Ioan 14:21-24; Ioan 15:10-14; 1 Ioan 5:3).
Atunci înţelegem ce a vrut să spună Domnul în Matei 28:19, ca apostolii să meargă să facă discipoli (ucenici) din oamenii tuturor naţiunilor, şi să îi înveţe pe aceştia tot ceea ce El, le-a poruncit lor. [ca apoi după ce ei păzesc poruncile şi astfel au devenit ucenici, să fie botezaţi]. Astfel ei devenind ucenici prin învăţătura Domnului, trebuia ca şi ei, la rândul lor, să facă ucenici. De ce? Pentru că una dintre poruncile Domnului pe care ei au învăţat-o este: „Ducându-vă deci, faceți dicipoli din toate naţiunile”. Cum puteau ei s-o împlinească? Învăţându-i şi ei pe alţii, tot ceea ce Domnului Isus a ordonat! Şi astfel fiecare nou ucenic, urma să facă alţi ucenici prin învăţătură, ascultând de porunca Domnului de a merge şi a face discipoli (ucenici).
Acesta este sensul adevărat al textului din Matei 28:19. Poruncile Lui din Evanghelii, sunt doar câteva şi au legătură cu fundamentele vieţii de creştin, nu sunt lucruri neimportante care putem să le învăţăm după botez, ci tocmai aceste porunci trebuie predate ucenicului înainte de botez:
Să-L iubim pe Dumnezeu în mod deplin, cu toată fiinţa noastră, şi pe aproapele nostru ca pe noi înşine (Matei 22:37-40; Marcu 12:29-34; Luca 10:27). Să nu te mânii pe fratele tău (Matei 5:22-23); Să nu pofteşti o persoană de sex opus (Matei 5:28); să nu divorţezi din alt motiv decât desfrânarea (Matei 5:32); să nu faci jurăminte (Matei 5:34); să nu vă împotriviţi celui care vă face rău (Matei 5:39); fă mai mult bine decât ţi se cere (Matei 5:40-41); celui ce-ţi cere dă-i, nu te întoarce de la cel care îţi cere împrumut (Matei 5:42); iubeşte-ţi duşmanul (Matei 5:44); practică milostenia şi rugăciunea în ascuns, nu una făţarnică (Matei 6:1-6), posteşte în ascuns (Matei 6:16-18); nu vă strângeţi comori pe pământ, ci în cer (Matei 6:19-20); nu vă îngrijoraţi, căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu (Matei 6:25-34); nu judecaţi (Matei 7:1-5); nu risipiţi lucrurile sfinte la oamenii care nu le preţuiesc (Matei 7:6); nu vă îngrijoraţi, cu privire la ce veţi vorbi când ajungeţi în faţă stăpânirilor (Matei 10:19-20).
Cine voieşte să vină după Isus, trebuie să se lepede de sine şi să-şi i-a crucea şi să-l urmeze încontinuu (Matei 16:24; Marcu 8:38); este interzis divorţul cu excepţia motivului de desfrânare (Matei 19:9); faceţi ucenici şi învăţaţii (Matei 28:19-20); iubiţi pe vrăşmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, nu întoarce rău pentru rău (Luca 6:27-29); fiţi darnici (Luca 6:30); daţi cu împrumut fără să nădăjduiţi să mai primiţi înapoi (Luca 6:34-35); să ţineţi Cina Domnului în amintirea jertfei lui Isus (Luca 22:19-20); să se predice în Numele lui Isus pocăinţa şi iertarea păcatelor către toate popoarele (Luca 24:47); ne-a poruncit să ne spălăm uni altora picioarele (Ioan 13:1-17), El ne-a dat o poruncă nou, de a-i iubi pe fraţi, cum ne-a iubit Isus, o iubire care nu a fost poruncită în legea vechiului legământ (Ioan 13:34-35; Ioan 15:12-14). Toate aceste porunci date de Domnul, sunt fundamente pentru viaţa de creştin şi ele trebuie predate înainte de botez, conform cu o redare corectă a lui Matei 28:19-20.
Redarea corectă a vorbelor lui Isus: „Ducându-vă, discipolizaţi toate naţiunile, învăţându-le să respecte toate câte v-am ordonat. Şi Iată! Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul epocii”, concordă cu restul Bibliei, observaţi:
Faptele Apostolilor 19:8-10: „În urmă, Pavel a intrat în sinagogă, unde vorbea cu îndrăzneală. Timp de trei luni a vorbit cu ei despre lucrurile privitoare la Împărăţia lui Dumnezeu, şi căuta să înduplece pe cei ce-l ascultau. Dar, fiindcă unii rămâneau împietriţi şi necredincioşi, şi vorbeau de rău Calea Domnului înaintea norodului, Pavel a plecat de la ei, a despărţit pe ucenici de ei, şi a învăţat în fiecare zi pe norod în şcoala unuia numit Tiran. Lucrul acesta a ţinut doi ani, aşa că toţi cei ce locuiau în Asia, Iudei şi Greci, au auzit Cuvântul Domnului”. [vezi şi Faptele Apostolilor 13:14-14:48].
1 Timotei 2:7 „şi propovăduitorul şi apostolul lui am fost pus eu-spun adevărul în Hristos, nu mint-ca să învăţ pe Neamuri credinţa şi adevărul”.
2 Timotei 1:11 „Propovăduitorul şi apostolul ei am fost pus eu şi învăţător al Neamurilor”.
Cu toate că ucenicia poate să difere ca durată, de la caz la caz, omul trebuie să devină ucenic ca apoi să fie botezat. Astfel trebuie ca înainte de botez, el să fie un ucenic, adică o persoană care Îl urmează pe Domnul, ascultă de El, se leapădă de sine, iubindu-l pe Cristos mai persus de iubirea familiei, sau a altor lucruri, luând cruce, adică o viaţă de suferinţă, de renegare, şi urmndu-l pe Cristos zilnic şi continuu, lăsându-se învăţat de El (Matei 10:37-39; Matei 16:24-26; Marcu 8:34-38; Luca 9:23-26; Luca 14:25-35).
Este prea târziu ca după botez să înceapă să se lepede de sine, să-L iubească pe Cristos mai mult decât pe tatăl său sau mama sa, să i-a doar atunci crucea, pentru că s-ar putea ca după botez, omul să i se pară greu şi să renunţe. Ei trebuie să se întâlnească cu Cristos înainte de botez, să guste din El, să se apropie de El, să înceapă să calce pe urmele Lui (Faptele Apostolilor 9:3-5; Faptele Apostolilor 17-20; 1 Petru 2:3-4,1 Petru 1:21).
Dar se ridică următoarea întrebare:
Care sunt consecinţele unui fals „botez”?
Aşa cum am spus în introducerea materialului această, fraza: „botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”, nu face parte din Scripturile originale! Domnul Isus nu a rostit niciodată aceste cuvinte! Iar acest „botez” în numele treimi, este unul fals şi nemântuitor! Din următoarele motive:
1) Botezul lor nu este făcut în Numele lui Isus, către Dumnezeu!
1 Petru 3:21 (GBV 2001): „această imagine, botezul, vă salvează şi acum, nu o lepădare a necurăţiei cărnii, ci cererea către Dumnezeu a unei conştiinţe bune, prin învierea lui Isus Hristos”. Din acest text observăm şi învăţăm că botezul are loc prin învierea lui Isus, dar botezul este o cerere, adresată „către Dumnezeu”. Nu putem adresa acest botez lui Dumnezeu Tatăl, în Numele lui Dumnezeu!?! După cum nu putem face o rugăciune, o cerere către Dumnezeu în Numele lui Dumnezeu! O astfel de rugăciune nu ar fi ascultată!
Biblia spune clar: „orice veţi cere de la Tatăl, în Numele Meu, să vă dea” (Ioan 15:16; Ioan 16:23).
De aceea botezul se face doar în Numele lui Isus Mijlocitorul, către Dumnezeu Tatăl, El este Cel ce acceptă răspunsul nostru prin botez la dragostea Lui şi ne dă Duhul Sfânt în botez.
De fapt orice lucrare creştină trebuie să o facem în Numele Domnului Isus, Scriptura este clară în această privinţă şi ea precizează: „Şi orice faceţi, cu cuvântul sau cu fapta, să faceţi totul în Numele Domnului Isus şi mulţumiţi, prin El, lui Dumnezeu Tatăl” (Coloseni 3:17).
2) Acest “botez” trinitar nu poate salva, nu poate da iertarea de păcate, nu poate sfinţi prin Duhul Sfânt, căci conform Scripturii, numai în Numele lui Isus se primeşte iertarea, spălarea şi îndreptăţire nu în numele trinităţii (1 Corinteni 6:11; Luca 24:47; Faptele Apostolilor 4:12).
3) În “Botezul” trinitar omul nu poate fi regenerat, el este o baie firească care nu regenerează, în ea nu are loc naşterea de sus, deoarece “dumnezeul” trinitar este o născocire nebiblică! Orice lucrare în numele a trei persoane este o invenţie drăcească şi care nu vine din adevăr! Unirea prin această baie drăcească este cu un tată fals, cu un alt Isus, cu un alt duh, şi este făcută în urma auzirii unei alte evanghelii (2 Corinteni 11:4). De aceea:
Noi trebuie să botezăm în numele Domnului Isus?
În ce priveşte formula de botez, un lucru este cert, în Scripturi: apostolii au primit şi practicat corect porunca primită de la Domnul în ce priveşte botezul, şi astfel ei au botezat în toate cazurile consemnate în Scripturi: „în numele lui Isus Cristos” (Faptele Apostolilor 2:38; Faptele Apostolilor 8:16; Faptele Apostolilor 10:44; Faptele Apostolilor 19:5; Romani 6:3; 1 Corinteni 1:12-13; 1 Corinteni 6:11; Galateni 3:27).
Iar adunarea lui Dumnezeu cea adevărată, care se află în Cristos, botează doar în Numele Domnului Isus Cristos, aşa cum este scris, fără adăugarea de alte nume!
În primul secol d.C. conform cu relatările din Biblie, botezul s-a efectuat în Numele Domnului Isus, aşa cum este consemnat în Faptele Apostolilor 2:38; Faptele Apostolilor 8:16; Faptele Apostolilor 10:44; Faptele Apostolilor 19:5; Romani 6:3; 1 Corinteni 1:12-13; 1 Corinteni 6:11; Galateni 3:27.
Formula ‚în Numele lui Isus’, s-a folosit la botezurile care au înfiinţat, adunările (bisericile) din: Ierusalim (Faptele Apostolilor 2:38); Samaria (Faptele Apostolilor 8:16); Cezarea (Faptele Apostolilor 10:48); Efes (Faptele Apostolilor 19:5); Corint (1 Corinteni 1:12-13; 1 Corinteni 6:11); Provincia Galatia (Galateni 3:27); Roma (Romani 6:3-4).
Formula s-a folosit la: Evrei (Faptele Apostolilor 2:38); Samariteni (Faptele Apostolilor 8:16); oameni ai naţiunilor (Faptele Apostolilor 10:48; Galateni 3:27); la toţi creştini botezaţi atunci (Romani 6:3).
Petru (Faptele Apostolilor 2:38), Filip (Faptele Apostolilor 8:12-15), Pavel (Faptele Apostolilor 19:5; Romani 6:3; Galateni 3:27-29) şi alţii (Faptele Apostolilor 10:45,Faptele Apostolilor 1:48), au predicat botezul în Numele lui Isus Hristos şi nu au botezat niciodata în numele treimii inventate de filozofi şi impuse în sec. IV, la conciliul de la Niceea prin ameninţarea exilului.
Putem afirma în încheierea acestui subiect, că formula de botez aşa cum a fost pusă în practică la porunca Domnului Isus, este botezul în Numele lui Isus.
[1] Vezi: http://www.landmarkchurch.com/apostolic/baptism.html
[2] Articolul apare pe internet la adresa: http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,893230,00.html
[3] Simbolul: d.C. înseamnă după Cristos, echivalent cu ‘era noastră’ [e.n.].
[4] Vezi : http://www.alvorada.us/0008.htm
[5] Vezi: http://www.prime.org/harlot.html
[6] Din secolul 4 "The Agnes/Bensley Syriac".
[7] George Howard este profesor emerit șef de Religie la Universitatea din Georgia. He does research in the areas of New Testament and Intertestamental Judaism.A făcut cercetări în domeniile Noului Testament şi Intertestamental iudaic. His Ph.D. Studiile de doctor was completed at Hebrew Union College/Jewish Institute of Religion (1964)au fost finalizate la Colegiul Uniunii Ebraica / evreieşti Institutul de Religie (1964). He also studied at Vanderbuilt and the Hebrew University of Jerusalem.El a studiat de asemenea la Vanderbuilt şi Universitatea Ebraica din Ierusalim. He was editor of The Bulletin of the International Organization for Septuagint and Cognate Studies (1973-79).He served on the editorial board of the Journal of Biblical Literature (1979-1984), and was past-president of the Society of Biblical Literature, Southeast (1980-81).
[8] În ce priveşte textul din Matei 28:19, în manuscrisul Shem-Tob, vezi:
http://www.religiousstudies.uncc.edu/jdtabor/shemtovweb.html
[9] Vezi: http://www.tetragrammaton.org/tetra5.htm
[10] Acest volum poate fi descărcat ca PDF la linkul:
http://ia360634.us.archive.org/3/items/miscellaneouscop00budguoft/miscellaneouscop00budguoft.pdf