„Şi la aceasta aţi fost chemaţi, deoarece şi Cristos a suferit pentru voi, lăsându-vă un exemplu, astfel ca voi să călcaţi pe urmele Lui. „El nu a săvârşit nici un păcat, şi în gura Lui nu s-a găsit nici o înşelăciune.” Când a fost insultat, n-a insultat înapoi, când a suferit, n-a ameninţat, ci S-a încredinţat Celui Ce judecă drept” - 1 Petru 2:21-23
„Nu se va certa, nu va striga şi nimeni nu-I va auzi glasul pe drumuri” - Matei 12:9
Atunci când suntem pe deplin umili, nu ne vom mai răzvrăti contra lui Dumnezeu, nu vom murmura de tratamentul ce ni se aplică, vom avea doar mulţumire pentru „toate” (1 Tesaloniceni 5:18). De ce? Pentru că „toate” lucrează spre binele celor ce Îl iubesc pe Dumnezeu (Romani 8:29). Vom vedea în toate voia lui Dumnezeu cea bună plăcută şi desăvârşită. Atunci vom fi călăuziţi în toate după voia Lui, Îl vom recunoaşte în toate căile (Proverbe 3:5,Proverbe 1:6) şi El va lucra toate spre buna plăcere a voii Sale!
Umilinţa totală duce la răbdare, aşteptare, a nu o lua înainte, şi acel om va vedea în toate un scop ştiut de Dumnezeu mai dinainte, va vedea în eşec, greşală, o lampă de lansare spre neprihănire, că nimic nu este întâmplător şi „toate lucrurile”, fie bune sau rele, duc la desăvârşirea noastră ca să fim ca şi Cristos care atunci cînd a fost batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; şi, cînd era chinuit, nu ameninţa, ci Se supunea dreptului Judecător. Şi atunci şi noi vom face ce a spus Petru: „Aşa că cei ce suferă după voia lui Dumnezeu să-şi încredinţeze sufletele credinciosului Creator, făcând în continuare binele!” - 1 Petru 4:19.