Trupul lui Cristos a fost înfiinţat de Cristos. Domnul Isus a primit Evanghelia de la Dumnezeu, El a fost trimis să întemeieze adunarea creştină, şi să-i de-a rânduielile. Când a fost pe pământ, Domnul a dat rânduiala: botezului, a cinei, a punerii mâinilor, ungerea cu undelemn, le-a dat porunci, legi şi rânduieli care toate fac parte din legea noului legământ.
Mai departe apostolii au dus aceste rânduieli, au propovăduit Evanghelia lui Isus, au predat învăţătura lui Isus şi au ţinut rânduielile aşa cum le-au primit.
Conform profeţiilor, în rândul creştinilor s-a strecurat neghina, creştinii falşi, s-au strecurat învăţători mincinoşi care au tras pe ucenici după ei, care au rupt legământul şi au introdus alte rânduieli, o altă evanghelie şi alte doctrine de factură umană. Pe parcursul secolelor a fost greu de a deosebi grâul de neghină şi chiar şi acuma este, însă Domnul ridică oameni care să restabilească ceea ce a fost la început.
O adunare fie a păstrat ceea ce Domnul a poruncit, fie s-a abătut şi atunci Domnul Isus a venit şi a luat sfeşnicul acelei adunări, ea devenind un grup religios şi nu adunarea Lui, trupul Lui!
Însă multe „adunări” din start nu au fost adunarea Lui! De ce? Pentru că de la început acel grup nu a avut pe Domnul, Evanghelia Sa, ci o altă evanghelie, învăţătura Sa curată, ci a avut un amestec, rânduielile nu le-a avut aşa cum Domnul le-a dat, şi astfel oricine se luptă fără a se orienta după rânduieli, se luptă în zadar căci este descalificat ca la orice sport (vezi: 2Timotei 2:5).
Ei pentru că nu au avut legea Sa au avut o altă lege, şi prin urmare un alt duh i-a călăuzit, un duh religios potrivit cu crezul lor. Numai învăţătura curată a Domnului Isus dacă o avem şi dacă o păzim, este garanţia că Duhul Adevărului va lucra.
Toate aceste grupuri se închină dar nu prin Duhul Sfânt, cântă dar nu inspiraţi de Duhul Adevărului, citesc Biblia şi o interpretează după mintea lor, după „vânturile de învăţătură care îi poartă”, dar ei nu sunt ghidaţi de Duhul de înţelepciune şi descoperire divină! Dacă se iubesc sau se bucură o fac prin fire sau prin duhuri străine, ei cred că Domnul este cu ei, căci la părtăşia lor a fost bucurie, dar şi păgânii în ceremoniile lor religioase aveau bucurii (Ieremia 44:17; Amos 6:5-7) şi experinţe ce parcă le-ar fi dat certitudinea că se află pe calea bună!
Numai Evanghelia adevărului, numai credinţa dată sfinţilor o dată pentru totdeauna dacă o avem, putem avea certitudinea că Dumnezeu este la lucru şi nu un alt Isus, un alt duh şi o altă evanghelie (2Corinteni 11:4)!