Dacă Dumnezeu ar fi doar adevăr, i-ar condamna pe toţi, căci toţi oameni sunt sub păcat în fărădelege.
Dacă Dumnezeu ar fi doar dragoste, i-ar salva pe toţi, chiar şi pe cei care ar continua după iertarea de păcate să ducă aceiaşi viaţă nelegiuită de dinainte.
Dar pentru că Dumnezeu este şi dragoste (1Ioan 4:8) şi adevăr (Apocalipsa 6:10), El îi salvează doar pe cei ce răspund la harul Lui, cu dragoste prin pocăinţă şi credinţă.
Unele adevăruri neîmbrăcate în dragoste pot face rău, pot distruge, poate ucide!
Dacă iubim dar nu spunem adevărul, îi înşelăm, le dăm oamenilor o speranţă falsă.
Există situaţii cânt trebuie să ne arătăm doar dragostea, mila, îngăduinţa şi acele adevăruri care pot încuraja, zidi şi mângâia.
Sunt însă situaţii când dragostea implică: mustrare aspră, pedeapsă, disciplină sub forma: excluderii, separării de cel ce nu se pocăieşte.
În nici o situaţie însă să nu avem doar dragostea sau doar adevărul, ci doar împreună, ele lucrează spre gloria lui Dumnezeu şi binele omului.