Matei 6:9-15, SCC: “Deci voi, rugaţi-vă aşa: „Tatăl nostru Cel ce eşti în ceruri! Fie sfinţit Numele Tău;  vie Regatul tău; facă-se voinţa Ta, precum în cer aşa şi pe pământ; pâinea noastră pentru existenţa zilnică, dă-ne-o astăzi; şi ne iartă greşelile noastre, precum şi noi am iertat greşiţilor noştri; şi să nu ne duci în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău.” Pentru că, dacă aveţi să iertaţi oamenilor greşelile lor, vă va ierta şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc;  dar dacă nu-i iertaţi pe oameni, nici Tatăl vostru nu va ierta greşelile voastre”.

 

Domnul Iesus aici ne învață relația cu Dumnezeu și cu semenii, cu Dumnezeu prin rugăciune, și cu semenii prin iertare!

În primul rând, El ne spune cum să ne rugăm și începe astfel: „Tatăl nostru Cel ce eşti în ceruri!” Creștinii cei înfiați ca copiii ai lui Dumnezeu, au privilegiu să îi spună: „Tată” lui Dumnezeu, El este în ceruri, și astfel ei se roagă: „Tatăl nostru Cel ce eşti în ceruri!”

Mai departe Învățătorul ne spune să ne rugăm: „Fie sfinţit Numele Tău”, aici sfințit, are sensul de pus de o parte (comp. cu Levitic 20:26), pentru glorie. Numele lui Dumnezeu nu trebuie luat în deșert (Exod 20:7), el trebuie pus deoparte doar pentru glorie, onoare, laudă și binecuvântare!

Apoi urmează cererea: „vie Regatul tău”, creștinii cer și doresc ca să vină Regatul lui Dumnezeu pe pământ la venirea lui Iesus, și atunci se face „voinţa Ta, precum în cer aşa şi pe pământ”.

În continuare El ne învață să ne rugăm: „pâinea noastră pentru existenţa zilnică, dă-ne-o astăzi”, astfel nu este greșit să ne rugăm pentru nevoile materiale.

Dar și pentru nevoi spirituale: „şi ne iartă greşelile noastre, precum şi noi am iertat greşiţilor noştri”, iată cât de important este să iertăm pentru a fi iertați de Dumnezeu, pentru că la final Domnul spune o condiție a iertării noastre din partea lui Dumnezeu: „Pentru că, dacă aveţi să iertaţi oamenilor greşelile lor, vă va ierta şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc;  dar dacă nu-i iertaţi pe oameni, nici Tatăl vostru nu va ierta greşelile voastre”. Numai o relație bună cu oamenii duce la o relație cu Dumnezeu.

Rugăciunea continuă cu cererea: „şi să nu ne duci în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău”, prin această cerere noi îi cerem lui Dumnezeu să nu ne ducă în ispită prin Satan și demonii pe o cale perfectă; ci, să țină cont de nivelul nostru spiritual și să rărească ispitele și să ne izbăvească de cel rău și de dorințele lui care dorește să ne ispitească des și îi cere lui Dumnezeu acest lucru, iar uneori Dumnezeu permite ispita, dar ne rugăm să nu permită sau să ne ducă în ispită așa des.

În concluzie, o relație cu Dumnezeu implică să știm să ne rugăm după modelul de rugăciune al Domnului Iesus, și să ne iertăm unii pe alții ca să fim iertați, cele două relații cu Dumnezeu și cu semenii merg mână în mână, una fără alta nu se poate! Fie ca Iehova Dumnezeu să fie glorificat, și să fim în pace cu oamenii!