Marea Galileei, cunoscută și ca Lacul Tiberiada, și Lacul Ghenizaret, Lacul Kinneret, Marea Tiberiadei, în limba ebraică: ים כנרת, este un lac de apă dulce, situat în nord-estul Israelului, la vest de Înălțimile Golan. Este lacul de apa dulce cel mai jos de pe pămant, si pe locul 2 după Marea Moartă (care este de fapt un lac sărat). Lacul este alimentat parțial de izvoare subterane, cel mai important contribuitor fiind însa râul Iordan care apoi curge spre sud prin Valea Iordanului revărsandu-se in Marea Moartă. În prezent lacul furnizează aproximativ 25% din necesarul de apa dulce a Israelului fiind folosit pentru consum casnic și agricultură. 

Așa cum explică și Dicționarul Biblic Ilustrat la subiectul: GALILEII, MAREA

Un lac din regiunea Galileii, menţionat şi în VT sub numele de „Marea Chineret" (Numeri 34:11) sau Chinerot (Iosua 12:3), iar în NT este numit „Lacul Ghenezaret" (Luca 5:1) şi „Marea Tiberiadei" (Ioan 21:1). Numele modern este Yam Kinneret.

Lacul este lung de vreo 21 km şi lat de până la 11 km, fiind situat la 211 m sub nivelul mării. Iordanul curge prin acest lac de la N la S; apele acestui lac sunt dulci - spre deosebire de cele ale Mării Moarte - iar pescuitul (*PEŞTE), care ocupă un loc atât de important în naraţiunea NT, era renumit în tot Imperiul Roman şi permitea un export înfloritor. Pe de altă parte, poziţia lacului, situat în adâncul Văii Iordanului şi înconjurat de dealuri, l-a făcut să fie supus unor schimbări atmosferice violente şi furtuni subite.

Lacul este mărginit de o câmpie de lăţime variabilă; în general, povârnişurile din partea de E sunt mai abrupte (Marcu 5:13) şi mai domoale în partea de V. La N şi la S se află câmpia râului Iordan, când intră şi iese din lac.

Pe ţărmurile lacului erau situate oraşe - Capernaurn, Betsaida etc. - şi aici s-a desfăşurat o mare parte a lucrării lui Cristos. Pe vremea lui Cristos ele formau o centură aproape continuă de aşezări înfloritoare în jurul lacului şi existau comunicaţii şi legături comerciale între ele. În zilele noastre, numai *Tiberias a mai rămas ca oraş - până şi locurile celorlalte oraşe din vechime sunt necunoscute…”. Să vedem în continuare:

 

Lucrarea lui Iesus de la Marea Galileei: 

La Marea Galileii au avut loc mai multe evenimente importante din cadrul serviciului pământesc al lui Iesus.

De câteva ori, Fiul lui Dumnezeu le-a predicat dintr-o barcă: mulțimilor adunate pe țărm (Marcu 3:9; Marcu 4:1; Luca 5:1-3).

În una dintre aceste ocazii, el i-a ajutat pe câțiva dintre discipolii săi să prindă în mod miraculos pește fizic, și i-a invitat pe Petru, Andrei, Iacob și Ioan să devină „pescari de oameni” (Matei 4:18-22, SCC; Luca 5:4-11).

La Marea Galileii, Domnul Iesus a înfăptuit multe lucrări de putere: a vindecat bolnavi, a expulzat demoni (Marcu 3:7-12), la mustrarea Lui a liniștit vântul și marea (Marcu 4:35-41) și a umblat pe apele Mării Galileea (Ioan 6:16-21), arătând prin aceasta că El era cu adevărat regele lui Israel, uns de Dumnezeu și investit cu putere (Fapte 10:38).

Cu o altă ocazie, el a hrănit în mod miraculos peste 5000 de oameni, iar cu altă ocazie, peste 4000, de fiecare dată cu câteva pâini și cu câțiva pești (Matei 14:14-21; Matei 15:29,Matei 15:34-38), arătând că prin aceasta că El imita pe Dumnezeu prin dragostea Sa și susținerea vieții!

Dar datorită neascultării, Regele Iesus a condamnat trei orașe din această zonă, respectiv: Horazin, Betsaida și Capernaum, ai căror locuitori au rămas împietriți și nu s-au căit la mesajul Său în pofida multelor lucrări de putere la care fuseseră martori (Matei 11:20-24).

După ce a fost înviat, Iesus li s-a arătat unor discipoli pe malul Mării Galileii și i-a ajutat a doua oară să prindă în mod miraculos pește. Atunci el a subliniat importanța hrănirii oilor sale și îngrijirea lor prin păstorirea spirituală (Ioan 21:1,Ioan 21:4-19).

 

Despre Marea Galileei: 

Lac de apă dulce din nordul Palestinei, numit și „Marea Chineret” (Numeri 34:11, GBV 2001), „lacul Ghenezaret” (Luca 5:1, SCC) și Marea „Tiberiadei” (Ioan 6:1, SCC).

Căci termenul grecesc: thalassa”  tradus prin „mare” poate însemna și „lac”, el are sensul de: a) marea, spre deosebire de pământ, (b) o anumită mare sau lac, de ex. marea Galileii (Tiberias), Marea Roșie.

 

Topografia Mării Galileei:

Marea Galileii se află la circa 210 m sub nivelul Mării Mediterane. Ea este situată în valea Iordanului, care face parte din Valea Marelui Rift. Adâncimea ei maximă este de aproximativ 48 m. De la nord la sud, această întindere de apă are o lungime de aproximativ 21 km; lățimea maximă este de aproximativ 12 km. În funcție de anotimp, apele limpezi ale Mării Galileii își schimbă culoarea de la verde la albastru. Temperatura medie a apei are valori cuprinse între 14° C, în februarie, și 30° C, în august. Lacul este alimentat în principal de râul Iordan.

Albia Mării Galileii are forma unui lighean uriaș. Pe malul estic se înalță munți calcaroși, ce ating o înălțime de aproximativ 610 m și au pante abrupte, acoperite cu lavă. Pe țărmul vestic, munții sunt mai puțin abrupți. Practic, Marea Galileii este înconjurată de munți și dealuri, câmpie întâlnindu-se doar în capătul său nordic, unde Iordanul se varsă în lac, și în partea de sud-vest, unde râul își reia cursul. În partea de nord, terenul este format din blocuri uriașe de bazalt. Puțin mai la sud de orașul Tiberiada, situat pe malul vestic, există șapte izvoare termale cu apă sulfuroasă, cunoscute încă din vechime pentru proprietățile lor terapeutice. Apa unuia dintre izvoare are o temperatură de 58° C.

 

Clima din jurul Mării Galileii: 

Clima caldă din jurul Mării Galileii este prielnică creșterii plantelor tropicale, printre care lotuși spinoși, palmieri și indigofere (arboret mic, de 5-6 m înălțime). Pe malurile lacului se găsesc țestoase de apă și țestoase de uscat, raci de apă dulce, etc. 

De asemenea, Marea Galileii se remarcă prin abundența de păsări și de pești.

Nu este ceva neobișnuit ca pe Marea Galileii să se stârnească furtuni dintr-odată; astfel de furtuni i-au prins și pe Învățătorul Iesus Christos și pe discipolii Săi (Matei 8:24; Matei 14:24).

Datorită altitudinii joase la care se află Marea Galileii, aerul de la suprafața mării este mult mai cald decât cel de pe platourile și munții dimprejur. Aceste diferențe de temperatură provoacă perturbații atmosferice. În plus, în Valea Iordanului se abat dintr-odată vânturi puternice dinspre vârful înzăpezit al muntelui Hermon, aflat nu departe la nord.

În secolul I d.Ch., malurile acestui lac erau dens populate. Însă în prezent, dintre cele nouă orașe de pe malurile Mării Galileii menționate de Josephus, a rămas doar Tiberiada.

 

Concluzia:

Nu rămâne decât ca noi să învățăm despre lucrarea Fiului lui Dumnezeu, dar și să-L lăudăm pe Cel care a făcut Mările, și Marea Galileea, așa cum îndemnă îngerul din Apocalipsa 14:6-7, SCC: “Şi am văzut alt înger zburând în mijlocul cerului; având o Evanghelie eternă să evanghelizeze la cei locuind pe pământ, şi la orice naţiune, şi trib, şi limbă, şi popor,  zicând cu voce mare: „temeţi-vă de Dumnezeu, şi daţi-I glorie; pentru că a venit ora judecăţii Lui; şi închinaţi-vă Celui făcând cerul şi pământul, şi marea şi izvoarele apelor!”