Spiritul lui Dumnezeu duce pe oamenii lui Dumnezeu în pustie în singurătate, în care Îl au ca prieten, ajutor, învățător, susținător, doar pe Dumnezeu.

Chiar Fiul a fost dus de Spiritul Sfânt în pustie, unde a fost încercat de Diavolul (Luca 4:1).

Alți oamenii ai lui Dumnezeu au fost singuri anumite perioade din viața lor, fără alți credincioși care să-i ajute, cum ar fi: Enoh (Geneza 5:24), Noe (2Petru 2:5), Ilie (1Regi 17:3-7), sau din Scripturile creștine: Pavel, care este condus de Spiritul Sfânt în Arabia (deșertul sirian), într-un loc al singurătății pentru a avea părtășie cu Domnul înviat după botezul său, și acolo a primit Evanghelia prin dezvăluire (Galateni 1:11-12,Galateni 1:17-18, SCC).

Chiar dacă omenește toți tânjim după comunitate, și planul lui Dumnezeu este adunarea (Evrei 10:24-25), însă uneori Dumnezeu ne duce în singurătate, în pustie unde suntem prelucrați de El.

Unii lucrători sunt duși în pustie ca să devină puternici în spiritul lor ca și Ioan Botezătorul (Luca 1:80), există și alte motive puternice pentru care Dumnezeu îngăduie singurătatea, să vedem în continuare:

 

Ce lucrare face Dumnezeu cu noi în singurătate?

 

1) În primul rând: DEPENDENȚA DOAR DE DUMNEZEU!

Atunci când ești în pustie, în singurătate, când nu ai vreun frate de credință la tine în localitate, ești forțat să te bizui doar pe Dumnezeu (Psalm 25), pentru sfaturi, mângâieri, îmbărbătări, ești aproape forțat să cauți fața Lui, ajutorul Lui, îndrumarea Lui căci nu mai la cine altcineva să apelezi.

 

2) În al doilea rând: SINGURĂTATEA TE FACE TARE ȘI PUTERNIC ÎN SPIRIT!

Tăria oamenilor este o tărie colectivă, un grup de oameni se sprijină unii pe alții, se ajută unii pe alții, se încurajează unii pe alții, și par a fi tari, însă tăria lor este una a mulțimii, nu una individuală, când îl separi pe cineva de grup, vei vedea că el este foarte slab, mult mai slab decât și-a închipuit el vreodată!

Dumnezeu duce în special lucrătorii în pustie pentru a-i face puternici, de a avea o imaginge corectă despre ei înșiși, despre puterea lor, căci doar în lumina lui Dumnezeu vom vedea lumina (Psalm 36:9). Și atunci ești forțat să dai totul să își depășești limitele actuale, ceea ce în grup nu ești provocat la aceasta căci nu este nevoie!

Și atunci chiar când revii în adunare ca Pavel, devii un lucrător puternic, cu o vedere spirituală corectă, nedistorsionată, care poate în anumite situații să duci adunarea pe culmi spirituale, pe care nu o putea duce dacă nu aveai experiența pustiei!

Pustia te face puternic în spirit (Luca 1:80), deorece acolo ești adăpat și hrănit direct de Dumnezeu nu prin intermediari umani, acolo fiind singur numai Dumnezeu te poate hrăni, vorbi, învăța, ajuta! Numai El poate să îți explice, să îți de-a hrană la timpul potrivit, să te mustre, să te conducă! – Psalm 77:2; Psalm 73:23-24.

 

3) În al trilea rând, UN OM ÎMPLINIT ÎN CHRISTOS NU VA MAI FACE COMPROMISURI!

Odată ce devii dependent de Dumnezeu și tare în spirit devii un om împlinit în Christos (Coloseni 2:10), ca și apostolul Pavel care a spus: Am tărie pentru toate în Cel întărindu-mă” (Filipeni 4:13, SCC).

Atunci când devii puternic zidit și îndrădăcinat în Christos (Coloseni 2:7), în lucrarea din adunare, fie ca apostol, profet, învățător, nu vei mai face compromisuri!

Atunci când unii frați sau surori vor încerca să lărgească calea, și vor crea presiuni ca și conducătorii să mai lase din cerințe, să coboare ștacheta creștină, ei vor fi fermi pe poziție ca Domnul și nu vor face compromisuri de la cale, chiar cu riscul de pierde o parte din turmă, ca și Iesus care nu a disperat când mulți discipoli L-au părăsit (vezi: Ioan 6:60-68).

Fără școala pustiei, a umblării singur doar cu Dumnezeu, oamenii vor face compromisuri nedorind să piardă: frați, prietenii, simpatizanții, etc.

Doar împlinirea în Christos, siguranța în Iesus, le va da lucrătorilor tăria să nu facă nici un compromis de la cale! Ei devenind așa cum spune Scriptura: “îmbrăcaţi cu cel nou, cel înnoit în cunoştinţă exactă, potrivit chipului Celui creându-l;  unde nu este grec şi iudeu, circumcizie şi necircumcizie, barbar, scit, sclav, liber; ci Christos este totul în toţi (Coloseni 3:10-11, SCC).

Sperăm prin acest material iubite cititor, să te încurajăm ca atunci când Domnul va permite să ajungi o perioadă în singurătate, fie că ești chemat ca lucrător sau nu, este ca să nu disperi, să nu cârtești; ci, să prețuiești acest har, ca o ușă spre a-L cunoaște și mai bine pe Dumnezeu și înțelepciunea Lui, a Lui să fie gloria așa cum a spus și apostolul Pavel în Romani 11:33-36, SCC: “O, adânc de bogăţii, şi de înţelepciune, şi de cunoştinţă a lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui; şi de, de neînţelese sunt căile Lui! Pentru că, cine a cunocut gândul lui Iehova? Sau cine a fost făcut sfătuitorul Lui?  Sau cine I-a dat dinainte, şi să i se redea? Pentru că din El, şi prin El, şi pentru El sunt toate. Lui fie-I gloria în epoci! Amen”.