După ce Dumnezeu a dus pe Israel în pustie pentru un timp, ca să-l încerce (Deuteronom 8:2), scopul lui Dumnezeu nu era să țină veșnic poporul Său în pustie, nici pe departe! Pustia nu este decât o metodă de purificare a poporului, o pregătire pentru a intra în țara promisă, țara binecuvântărilor, smeriți, dependenți de Dumnezeu, întăriți în credință și probați ca oamenii ascultători.

Scopul lui Dumnezeu este Regatul Său, care se manifestă și pe pământ prin conducerea lui Dumnezeu!

În trecut prin teocrație (conducerea divină), căci regi lui Israel stăteau pe tronul lui Iehova, erau unși de El ca: regi (1 Samuel 10:1; 1 Samuel 15:1; 2 Samuel 2:4; 2 Regi 9:3,2 Regi 1:6,2 Regi 1:12; Psalmi 89:20; Matei 5:35; 1 Cronici 29:23).

Iar în Noul Legământ prin adunare (Efeseni 1:3-4,Efeseni 1:13-14; Efeseni 2:4-7; Efeseni 3:9-11), prin creștinii care sunt regi și preoți cu Christos (Apocalipsa 1:5-6), care reprezenta conducerea regelui Iesus pe pământ (Luca 9:1-2).

Însă, Regatul se manifestă în viața creștinului chiar atunci când fac afaceri (Iacob 4:13-15), lucrează fizic (Coloseni 3:22-24), fac totul spre gloria lui Dumnezeu (1 Corinteni 10:31), și după principiile Regatului, ale Bibliei.

Creștinul este încurajat să caute mai întâi Regatul (Matei 6:33), căci Regatul este teritoriul condus de Dumnezeu, a căuta mai întâi Regatul, însemnă a căuta conducerea cerească, divină, eternă, în viața noastră. O caracteristică a Regatului este belșugul sau abundența (Psalmi 66:12; Psalmi 72:7; Proverbe 3:10; Ioel 2:26; Luca 15:17; Ioan 10:10).

Să vedem în continuare:

 

Ce este țara promisă și cum este ea?

În vechiul legământ, țara promisă, a fost Canaanul (Levitic 20:24), această țară a fost: Regatul pământesc al lui Iehova, ţara sau teritoriu stăpânit de Dumnezeu prin conducătorii desemnaţi de El (Judecatori 2:18; 2 Samuel 2:4; 1 Regi 1:39).

Ţara promisă este descrisă astfel în Scripturi:

O țară foarte bună: „Şi au vorbit către toată adunarea fiilor lui Israel, zicând: „Ţara pe care am străbătut-o ca s-o cercetăm este o ţară foarte, foarte bună”. – Numeri 14:7.

O țară binecuvântată cu hrană: „ţară în care curge lapte şi miere” – Exod 13:5.

„Şi, când veţi intra în ţară şi veţi planta tot felul de pomi pentru hrană” – Levitic 19:23.

„ţară de grâu şi orz şi vii şi smochini şi rodii, ţară cu măslini şi cu miere” – Deuteronom 8:8.

O țară bine udată, roditoare: „Şi Israel va locui singur în siguranţă; fântâna lui Iacob, într-o ţară de grâu şi de must, şi cerurile sale vor picura rouă”. – Deuteronom 32:28.

„Pentru că Domnul Dumnezeul tău te face să intri într-o ţară bună, ţară cu pâraie de apă, cu izvoare şi cu ape adânci care ţâşnesc în văi şi munţi” – Deuteronom 8:7.

O țară bogată în minereuri, unde nu duci lipsă de nimic: „ţară unde-ţi vei mânca pâinea fără sărăcie, unde nu-ţi va lipsi nimic, ţară ale cărei pietre sunt fier şi din ai cărei munţi vei scoate aramă”. – Deuteronom 8:9.

Dacă ar fi ascultat de porunca lui Dumnezeu dată prin Iosua, de a nimici cu desăvârşire neamurile păgâne şi idolatre, din țara Canaan, această ţară binecuvântată de Dumnezeu ar fi fost odihna şi paradisul lor (Iosua 21:44; Iosua 22:4, comp. Numeri 33:55; Judecatori 2:3; cu Evrei 4:8).

Să vedem în continuare, țara  promisă în Noul Legământ:

Țara cerească:

Conform Scripturilor Noului Legământ, Dumnezeu Tatăl l-a înviat și înălțat pe Domnul Iesus deasupra tuturor în locurile cerești, așa cum se spune în Efeseni 1:20-23, SCC:  “Pe care a lucrat-o în Christos, înviindu-l dintre morţi şi aşezându-L la dreapta Sa, în locuri cereşti; mai presus de orice conducere şi autoritate şi putere şi domnie şi de orice nume numit nu numai în epoca aceasta, ci şi în cea viitoare. Şi El a supus toate sub picioarele Lui, şi L-a dat cap peste toate,  ale adunării; care este corpul Lui, plinătatea Celui umplând toate în toţi”.

Acea țară unde domnește Christos sunt: locurile cerești, și unde Dumnezeu prin Fiul Său ne-a înviat și pe noi creștinii, conform cu Efeseni 2:5-6, SCC: “şi fiind noi morţi în greşeli, ne-a făcut vii împreună cu Christos; datorită harului sunteţi salvaţi! Şi ne-a înviat împreună şi ne-a aşezat împreună în cele cereşti, în Christos Iesus”.

Astfel cerul s-a mărit și ne-a cuprins și pe noi prin harul Său bogat, făcându-ne vii împreună cu Christos și plasându-ne în cele cerești în Christos. Și fiind în Christos suntem și noi plasați “mai presus de orice conducere şi autoritate şi putere şi domnie şi de orice nume numit nu numai în epoca aceasta, ci şi în cea viitoare”.

Aceasta este țara promisă pentru creștini, în care vom locui într-o zi și cu corpul (corpul transformat), nu doar cu spiritul, căci Domnul ne promite în Ioan 14:2-3,SCC: “În casa Tatălui Meu sunt multe locuinţe; iar de nu, Eu vă spuneam. Pentru că Mă duc să vă pregătesc loc. Şi dacă am să Mă duc, şi am să vă pregătesc loc, iarăşi vin şi vă voi lua la Mine; ca, unde sunt Eu, să fiţi şi voi”.

Dar și până atunci (la revenirea Domnului), noi spiritual suntem în locurile cerești, acolo este țara noastră, acolo trăim, domnim, ne exercităm autoritatea, ne bucurăm, etc.

Biblia vorbește de binecuvântarea noastră în locurile cerești în Efeseni 1:3, SCC: “Binecuvântat fie Dumnezeu şi Tată al Domnului nostru Iesus Christos; Cel binecuvântându-ne cu orice binecuvântare spirituală în locurile cereşti, în Christos” (vezi și Evrei 6:4-5).

Binecuvântările spirituale sunt: putere, viață, dragoste, înțelepciune, toată roada Spiritului, toate darurile Spiritului, harul lui Dumnezeu bogat, etc.!

În Apocalipsa 2:7, SCC, se descrie cerul astfel: “Cel având ureche; să audă ce zice adunărilor, Spiritul: celui învingând, îi voi da să mănânce din pomul vieţii; care este în paradisul lui Dumnezeu”. Iată! Locurile cerești sunt paradisul, un loc al desfătării și al farmecului, un loc în care ne putem bucura întotdeauna (Filipeni 4:4), unde avem viață din belșug (Ioan 10:10), unde ne putem bucra deplin (Ioan 15:11).

În Apocalipsa 22:1-2, SCC, este descris cerul astfel: “Şi el mi-a arătat un râu de apă a vieţii, strălucitor ca un cristal; ieşind din tronul lui Dumnezeu şi al Mielului. În mijlocul străzii ei, şi de o parte şi de alta a râului, este arborele vieţii; făcând douăsprezece roade, dând rodul lui în fiecare lună; şi frunzele arborelui sunt pentru vindecarea naţiunilor”.

Aceasta este țara ta dacă ești creștin, un loc unde domnește Dumnezeu și Mielul, de unde curge viață și vindecare!

Însă, sub domnia cerească, Dumnezeu ți-a pregătit o țară promisă și pe pământ!

 

Țara promisă manifestată și în plan material pe pământ:

În predica de pe Munte, Domnul a învățat, în Matei 5:5, SCC: “Fericiţi sunt cei blânzi, pentru că ei vor moştenii pământul”. Aici Domnul vorbește de fericirea ce o avem în viața actuală trăită cu corpul pe pământ, chiar dacă spiritual suntem în Regatul ceresc (Matei 5:8-10).

Faptul că cei blânzi moștenesc pământul, indică că a lor este și pământul unde locuiesc, ei domnesc peste el din locurile cerești și se bucură și de binecuvântările pământești. Iesus a preluat un concept din Scripturile ebraice ce învăţau că cei blânzi vor moşteni în viaţa actuală pământul, adică, ei vor avea o viaţă lungă, binecuvântată, şi ei nu vor muri prematur loviţi sau tăiaţi de Dumnezeu! Acest lucru este subliniat în Psalmi 37:1-3, SCC: „Nu te mânia din cauza celor care fac răul, nu fi invidios pe cei care practică nelegiuirea; pentru că vor fi cosiţi îndată ca iarba şi se vor veşteji ca iarba verde. Încrede-te în Iehova şi fă binele; locuieşte în ţară şi hrăneşte-te cu credincioşia”. Și în Psalmi 37:9-11, SCC: „Pentru că cei care fac răul vor fi tăiaţi şi cei care-L aşteaptă pe Iehova vor stăpâni ţara. Încă puţin, şi cel rău nu va mai fi; şi vei privi locul său şi nu va mai fi. Şi cei blânzi vor moşteni ţara şi se vor desfăta într-un belşug de pace”.

Faptul că vei privi la locul unde era cel rău şi nu va mai fi, denotă clar actualul pământ şi sistem de lucruri, iar cei blânzi moştenesc ţara lor, în sensul că ei devin tot mai dominanţi în orașul lor, regiunea lor, țara lor  şi cu o viaţă lungă!

În limba ebraică expresia: „’e-rets”, şi în greacă expresia: „ge”, are atât sensul de pământ că şi de ţară! Acest termen poate desemna‚ bineînţeles‚ o anumită regiune‚ sau teritoriul unei naţiuni‚ de pildă „ţara Şinear“ sau „ţara Egiptului“. - Geneza 10:10-11; Geneza 21:21; Psalmi 78:12; Ieremia 25:20.

Nu este lipsit de interes să notăm că în versiunea greacă Septuaginta‚ cuvîntul ebraic: ’e-rets de la Psalmi 37:11,Psalmi 1:29 , a fost redat în greceşte prin: ge‚ şi tocmai acest cuvînt a fost folosit de Isus atunci cînd a rostit cuvintele consemnate la Matei 5:5.

Asemănător cu Psalmu 37, este sensul din Matei 5:5, şi anume că în contrast cu cei mândri, cu cei violenţi şi răi care sunt cosiţi ca iarba şi au o moarte prematură, cei blânzi moştenesc pământul, adică ţara în care trăiesc şi în care vor fi fericiţi fiind ocrotiţi şi binecuvântaţi de Dumnezeu! Această frază din Matei 5:5, este similară cu Efeseni 6:1-3, SCC: “Copii! ascultaţi în Domnul de părinţii voştri; pentru că aceasta este drept. Onorează-l pe tatăl tău şi pe mama ta; acesta este prima poruncă cu promisiune; ca să îţi meargă bine, şi să dăinuieşti îndelung pe pământ”.

Iată, chiar în această țară promisă pământescă, poți trăi mult și să-ți meargă bine!

Ascultarea duce și la binecuvântare materială (Deuteronom 28:1-14).

În ascultare este implicată dărnicia și binefacerea (Evrei 13:16), care atrage binecuvântare conform cu 2 Corinteni 9:6-, SCC: “Dar aceasta zic: Cel semănând cu cruţare, va şi secera cu cruţarea lui; şi cel semănând cu binecuvântări, va şi secera cu binecuvântări. Fiecare să dea după cum a hotârât în inimă; nu cu întristare, sau din necesitate; pentru că Dumnezeu iubeşte pe un dătător voios. Dar Dumnezeu poate spori către voi orice har; pentru ca, având totdeauna toată îndestularea în orice; voi să sporiţi în orice faptă bună, după cum a fost scris: „El a împrăştiat, El a dat săracilor; dreptatea Lui rămâne în etern. Iar Cel dând sămânţă semănătorului şi pâine pentru hrană, va da şi va mulţi sămânţa voastră, şi El va creşte roadele dreptăţii voastre; fiind îmbogăţiţi în toate, pentru orice dărnicie, care lucrează prin noi o mulţumire către Dumnezeu”.

Iată binecuvântarea materială în Noul Legământ, dacă vom semăna cu binecuvântare în dărnicie, milostenie, binefacere, ospitalitate, etc. vom secere cu binecuvântare, căci Dumnezeu dorește pentru creștinii darnici să sporească orice har, ca astfel ei să aibă totdeauna toată îndestularea, și astfel fiind îmbogățiți în toate chiar și în cele materiale, nu pentru noi doar, ci pentru dărnicie, pentru a ajuta pe alții, pentru a fi instrumente de ajutor pentru alții!

Astfel creștinii, trebuie să facă afaceri, să lucreze să prospere (Iacob 4:13; 1 Timotei 6:2; Filipeni 4:19), căci prosperitatea lor este benefică și de ajutor pentru alții (1 Timotei 6:17-18), aceasta este țara promisă, și pe plan material unde gloria lui Dumnezeu și prezența Lui dă binecuvântare (2 Samuel 6:11), și unde este ascultare de Creator, și prin ascultare, jertfire, lepădare de sine, facem ca viața lui Christos să se manifeste (Galateni 2:20), și astfel Christos va vindeca bolnavii, va elibera de demoni, va înmulți pâinile și peștii (Matei 9:35; Matei 10:1,Matei 1:8; Matei 11:5; Matei 14:13-21; 2 Corinteni 9:9), va îngriji de săraci, aceasta este țara promisă, aceasta este teritoriul pământesc al Regatului lui Dumnezeu, unde se manifestă aceste lucruri!

 

Cine intră în țara promisă?

Doar cei credincioși, de fapt nu putem ajunge în locurile cerești decât prin credință (Efeseni 1:13-14).

În vechime Iosua și Caleb au dovedit credință în promisiunile lui Dumnezeu, și au fost singuri din generația lor care au intrat în țara promisă (Numeri cap. 13,14). Despre ei se spune că L-au urmat pe deplin pe Iehova (Numeri 32:12; Deuteronom 1:36).

Un alt lucru pe care trebuie să îl practicăm înainte de a intra în țara promisă este: dreptatea, ascultarea de legea Domnului.

În Isaia 26:10, GBV 2001, se spune: “Dacă se va face îndurare celui rău, el nu învaţă dreptatea; în ţara dreptăţii el va nedreptăţi şi nu se va uita la măreţia Domnului”.

Cei răi Dumnezeu nu îi duce în țara dreptății, căci ei nu ar căuta măreția lui Iehova, și nu ar practica dreptatea. De aceea, noi să profităm de îndurarea divină, de harul lui Dumnezeu manifestat prin Christos, să primim îndreptățirea prin credința în El (Romani 3:22), și apoi să trăim potrivit cu dreptatea, devenind drepți și cu fapta (Iacob 2:24), umblând în faptele bune pregătite de Dumnezeu mai înainte ca să umblăm în ele (Efeseni 2:8-10).