Motto: „Dar întreabă acum animalele, şi te vor învăţa; şi păsările cerurilor, şi îţi vor spune; sau vorbeşte pământului, şi te va învăţa, şi peştii mării îţi vor istorisi. Cine nu cunoaşte despre toate acestea, că mâna Domnului le-a făcut” (Iov 12:7-9, GBV 2001).
Cu peste 3 500 de ani în urmă, servitorul lui Dumnezeu: Iov, a înțeles că putem învăța despre lucrarea lui Dumnezeu din creația lui Dumnezeu observând difeitele animale. Comportamentul lor specific constituie subiectul unor ilustrări și metafore în Scripturi. Biblia face deseori referire la păsările cerurilor pentru a ne învăța lecții importante despre viață și despre relația noastră cu Dumnezeu.
Să vedem câteva exemple.
Rândunica:
Locuitorii Ierusalimului erau familiarizați cu rândunicile, care își făceau cuib sub streașina clădirilor. Unele și-au făcut cuibul în templul lui Solomon. Probabil, rândunicile care cuibăreau an de an în zona templului se simțeau în siguranță și puteau să-și crească puii în liniște.
Scriitorul Psalmului 84, unul dintre fiii lui Core, care slujea la templu câte o săptămână la fiecare șase luni, a observat cuiburile din zona templului. Dorind să fie ca rândunicile care locuiau permanent în casa lui Iehova, el a spus prin inspirație divină: „Cât de plăcute sunt locaşurile Tale, Iehova al oştirilor! Sufletul meu doreşte şi chiar tânjeşte după curţile lui Iehova; inima mea şi carnea mea strigă după Dumnezeul cel viu. Chiar vrabia a găsit o casă, şi rândunica un cuib pentru ea, unde şi-a pus puii; altarele Tale, Iehova al oştirilor, Regele meu şi Dumnezeul meu! Ferice de cei care locuiesc în casa Ta; ei Te vor lăuda fără încetare! Oprire…Pentru că mai bună este o zi în curţile Tale decât o mie în altă parte. Aş vrea mai bine să stau în pragul casei Dumnezeului meu, decât să locuiesc în corturile răutăţii” – Psalmi 84:1-4,Psalmi 1:10, SCC.
Așa cum rândunica și-a făcut cuib în casa lui Dumnezeu, pentru ea și puii ei, așa să dorim și noi să locuim în ea, noi și copii din famiiliile creștine, pentru că este: „Ferice de cei care locuiesc în casa Ta; ei Te vor lăuda fără încetare!” și pentru că “mai bine să stau în pragul casei Dumnezeului meu, decât să locuiesc în corturile răutăţii”.
Barza:
Profetul Ieremia a scris: „Chiar şi barza în ceruri îşi cunoaşte timpurile ei hotărâte; şi turturica şi rândunica şi cocorul îşi păzesc timpul venirii lor; dar poporul Meu nu cunoaşte judecata Domnului!” – Ieremia 8:7. Fără îndoială, el se referea la zborul de migrație al berzelor prin Țara Promisă. Primăvara, peste 300 000 de berze albe zboară din Africa spre Europa prin Valea Iordanului. Ceasul lor biologic le dictează să se întoarcă vara la locurile de cuibărit. La fel ca alte păsări migratoare, ele respectă timpul venirii lor înapoi în țara lor, ele știau și știu când să se întoarcă în țara lor, dar mulți israeliții nu cunoșteau timpul cercetării lor, timpul când trebuia să se întoarcă la Dumnezeu, ce înțelepciune este ei (Ieremia 8:9). De aceea, Dumnezeu apelează la pedeapsă, doar prin nuia disciplinei ei se trezesc, prin ducerea lor în exilul babilonean.
Tot la fel mulți oameni, nu cunosc vremea cercetării lor, și vor veni la Dumnezeu prin suferință (Psalmi 119:67; Proverbe 20:30), iar alții care sunt credincioși, Dumnezeu le deschide urechea la vocea lui prin suferință (Iov 36:15).
Vulturul:
Vulturul este menționat deseori în Biblie, această pasăre este ceva obișnuit pe cerul Țării Promise.
În Iov 39:27-29, GBV 2001, se spune: “La porunca ta se înalţă vulturul şi îşi face cuibul pe înălţime? El locuieşte stânca şi-şi face locuinţa pe vârful stâncii şi pe întăritură. De acolo caută prada; ochii săi privesc în depărtare. Şi puii săi sorb sânge; şi unde sunt cei ucişi, acolo este şi el“. Din cuibul ei, aflat sus pe stâncă, vulturul caută prada pentru el și puii lui. S-a constatat că vulturul are o vedere atât de ageră, încât poate repera un iepure de la un kilometru distanță.
Din lecția vulturului învățăm: 1. Să ne înălțăm spiritual să nu rămânem jos la câmpie. 2. Să ne facem locuința în ceruri pe stânca care este Christos. 3. Să avem o vedere ageră spirituală văzând la depărtare. 4. Să ne hrănim copiii spirituali, așa cum și vulturul își hrănește puiii.
Cloșcă cu pui:
Cu puțin timp înainte de moartea sa, Iesus a privit spre capitala Israelului și a oftat: „Ierusalim, Ierusalim! Cel omorând profeţii şi ucigând cu pietre pe cei trimişi la el. De câte ori am vrut să strâng pe copiii tăi, precum strânge o găină puii ei sub aripi; şi nu aţi vrut.” (Matei 23:37).
Unul dintre cele mai puternice instincte ale păsărilor este acela de a-și ocroti puii. Păsările care își fac cuibul la nivelul solului, cum ar fi găinile, sunt mereu atente la pericole. Dacă observă o pasăre răpitoare pe cer, cloșca scoate un sunet puternic cu care își cheamă puii, aceștia refugiindu-se repede sub aripile ei. Tot aici puii găsesc adăpost de razele dogoritoare ale soarelui sau de ploi.
În mod asemănător, Iesus a vrut să le ofere locuitorilor Ierusalimului adăpost și ocrotire, dar ei nu au vrut. În prezent, Iesus, ca și Iehova din vechime ne invită la el pentru a fi înviorați și ocrotiți de atacurile dușmanului. În acest sens Psalmi 91:4-7, spune: “El te va acoperi cu penele Sale şi te vei adăposti sub aripile Sale; adevărul Său este scut şi pavăză. Nu te vei teme de groaza nopţii, nici de săgeata care zboară ziua, nici de ciuma care umblă în întuneric, nici de pieirea care pustieşte în plină zi. O mie vor cădea alături de tine şi zece mii la dreapta ta; dar de tine nu se va apropia”.
Auzi tu glasul Fiului lui Dumnezeu pentru a te refugia sub penele Lui în vreme de atac, de arșiță sau ploaie? Ești tu un fiu ascultător ce își urmează Stăpânul, ca și puii care își urmează cloșca?