De ce ceva timp încoace se răscolește mult problema semnului fiarei, mai ales că în anul 2005, savanţii universităţii din Oxford au reuşit să analizeze utilizând tehnica de ultimă generaţie un fragment din Cărţii Apocalipsei din situl egiptean Oxyrhynchus (papirusuri 115), şi spre surpriza lor au găsit în acest foarte mic fragment ce conține doar câteva cuvinte, la Apocalipsa 13:18, scris în trei litere: chi, iota, stigma, ce se pot transforma în cifre: 616.

Analizând această problemă și consultând: Novum Testamentum graece Nestle Aland ed. 28, găsim critica textuală la nota de subsol și acolo ni se arată următoarele variante:

1) Șase sute șaizeci și șase, în litere avem în maunscrisele: Alexandrin (secolul IV); și în: P (secolul IV); 1006 (anul:1050); 1841 (anul 900); 1854 (anul 1050); 2053 (anul 1250).

2) Avem scris în trei litere ce transformate în cifre, dau: 666, în manuscrisele: P47 (secolul III); 046 (anul: 950); 051 (anul 950); 1611 (anul 1150); 2329 (anul: 950); 2377 (1350); Mehrheitstext (manuscrise din imperiul Bizantin).

3) Este redat în trei litere ce transformate în cifre dau: 616 în două manuscrisele: P115 (secolul III-IV); C (secolul V).

4) semnul din Apocalipsa este redat cu: șase sute șaizeci și cinci, în litere, doar în manuscrisul: 2329 (anul: 950).

Deci avem patru variante!

 

Acum care este numărul real al numelui Fiarei și implicit semnul ei?

Dacă mergem pe călăuzire lui Dumnezeu prin Spiritul Sfânt, doar ea ne poate ajuta să alegem varianta originală, căci „Spiritul este Cel mărturisind, pentru că Spiritul este Adevărul” (1Ioan 5:6, SCC). Spiritul Sfânt ştie ce a primit de la Dumnezeu prin Christos ca să le dea oamenilor! Spiritul Sfânt ne poate ajuta să aflăm textul original şi să-l restabilim!

Iar Spiritul se folosește de minte (rațiune), de logică, așa cum spune însuși textul din Apocalipsa 13:18, SCC: Aici este înţelepciunea. Cel având minte, să calculeze numărul fiarei”!

Prima dată verificăm primele două variante care apar în cele mai multe manuscrise, și ne dăm seama logic, că varinta scurtă cu cele trei cifre: 666, este o abreviere! Dacă originalul ar fi fost 666, copiiști nu ar mai fi modificat-o pe o varintă lungă, respectiv: șase sute șaizeci și șase, cu mai mult de scris, din comoditate. Se știe însă tendința scribilor de a abrevia, de pildă în unele manuscrie apare:  KY şi KC, forme abreviate ale cuvîntului grecesc: Kyʹri·os („Domnul“).

Astfel 666 este o abreviere, a variantei:

ἑξακόσιοι              ἑξήκοντα           ἕξ.

șase sute              șaizeci        (și) șase

În ce privește varianta 3, cu 616, ea apare în manuscrisul P115, și în manuscrisul: Codex Ephraemi Rescriptus, care a fost găsit în anul 1844, de Constantin von Tischendorf, care a observat că sub textul siriac se află urme ale unui alt text grecesc din sec. V, acesta este manuscrisul ce poartă numele de Codex Ephraemi Rescriptus.

Această variantă 616, a apărut în aceste manuscrise, ca urmare a primei greșeli, și anume după ce s-a transformat șase sute șaizeci și șase, în 666, apoi 666 s-a transcris greșit cu: 616.

Aceste două grșeli au avut loc destul de timpuriu prin secolul 2, de aceea Irineu (130-202), spune în cartea: Împotriva ereziilor, VOL. 5, cap. 30: „Nu ştiu cum unii au greşit urmărind fraza obişnuită  şi au respins numărul din mijloc al numelui (fiarei), extrăgând 50 și dorind să fie în locul a șase decade, o singură decadă. Alții  au luat acest lucru fără examinare, unii pe de-o parte l-au folosit simplu și naiv, alții, prin ignoranță, au îndrăznit să caute un nume care să conțină numărul  greșit și fals”. 

Această afimație a lui Irineu care după unii susține varianta 616, pare a fi de fapt, împotriva a 616 și pro șase sute șaizeci și șase!

Varainta a patra: șase sute șaizeci și cinci, este considerată de cercetători o eroare de copiere, și apare într-un singur manuscris, nu are rost să mergem pe ea!

În concluzie, atât conducerea Spiritului (Romani 8:14), precum și logica, a tendinței copiiștilor de a abrevia, precum și numărul de manuscrise, precum și faptul că varinta: șase sute șaizeci și șase/666, apre într-un manuscris din secolul III și două din secolul IV, și alte mai multe mai târzii, raportat la unul din secolul III-IV și unul din secolul V, indică că varinta corectă nu este 616 nici șase sute șaizeci și cinci; ci: șase sute șaizeci și șase.

Fie ca să ne păstrăm mintea încinsă (1Petru 1:13), pentru a deosebi: adevărul de fasitate, ca să putem să îi aducem lui Dumnezeu un seviciul sacru rațional, așa cum îndeamnă apostolul Pavel prin Spiritul: Vă îndemn deci pe voi fraţilor, prin îndurările lui Dumnezeu, să prezentaţi corpurile voastre: sacrificiu viu, sfânt, bine-plăcut lui Dumnezeu; el este serviciul sacru al vostru: raţional. Să nu vă conformaţi epocii aceasta; ci, transformaţi-vă prin înoirea minţii voastre, pentru ca voi să deosebiţi care este voinţa lui Dumnezeu cea bună, şi bine-plăcută şi perfectă” (Romani 12:1-2, SCC).