Geneza 2:15, GBV 2001: Şi Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a pus în grădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o păzească”.

În Bibliile din limba română avem varianta, redată și în Biblia Cornilescu se spune că lui Adam i s-a dat grădina Edenului, s-o lucreze şi s-o „păzească”. Unii susţin că e vorba de o păzire de Diavol!

În Traducerea Lumii noi avem varinta: Iehova Dumnezeu l-a luat pe om şi l-a pus în grădina Edenului ca să o cultive şi să o îngrijească” (Geneza 2:15, NW), în unele Biblii din limba engleză este „să o păstreze pentru sine”, vezi KJV, NKJ, NAS.

Să vedem în continuare:

 

Care este varianta corectă și care este înțelesul acestei porunci date de Dumnezeu lui Adam?

Cuvântul din ebraică este: „shamar, și însemnă: a păstra, a veghea, a conserva, a prezerva.

În Septuagina este: phylassein”, este un verb infinitiv, prezent, active, care denotă activitatea unui stăpân: să păzească, să protejeze, să vegheze, să supravegheze.

În Targumurile arameice și în Pentateuhul samaritean, cuvântul are sensul de: a păstra, a veghea, a păzi.

Dacă ne uităm în contextul poruncii, și anume în versetele următoare: Şi Domnul Dumnezeu a poruncit omului, zicând: „Din orice pom din grădină poţi să mănânci în voie. Dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, pentru că, în ziua când vei mânca din el, vei muri negreşit“. Şi Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur; îi voi face un ajutor potrivit“. Vedem că porunca din Geneza 2:15, acoperea și problema fizică a grădinei Edenului, a îngrijirii ei prin cuvântul: s-o lucreze”, însă porunca acoperea și partea spirituală, ca să supravegheze grădina, aceasta ar fi traducerea corectă (comp. și cu Numeri 3:23, unde apare în Septuaginta același cuvânt ca și în Geneza 2:15), și în special să supravegheze pomul cunoştinţei binelui şi răului”, care putea aduce moartea în grădina plăcerii, farmecului (Eden), dar și pe Eva, și pe animalele primite în stăpânire (Geneza 1:28), lucru pe care din păcate nu l-a făcut și astfel prin șarpe și prin Eva a intrat păcatul și moartea în lume (Geneza 3:1-19).  

 

Ce învățăm noi de aici, că nu putem să păzim doar poruncile ce țin de o latură a vieții, de partea materială și să neglijăm pe cele spirituale, sau invers! Atunci când Dumnezeu ne dă o însărcinare, trebuie să fin foarte atenți la cele mai mici detalii!

De aceea, Fiţi treji, vegheaţi! Pentru că împotrivitorul vostru: diavolul, dă târcoale ca un leu răcnind, căutând pe cine să înghită; căruia împotriviţi-vă fiind tari în credinţă” (1Petru 5:8-9, SCC).