Întrebare: Dacă toți oamenii dintre națiuni sunt curați, conform cu Faptele Apostolilor 10:28, de ce în 1 Corinteni 7:14; Tit 1:15, ei sunt descriși ca necurați?

Răspuns: Conform cu Levitic 11:45; Levitic 20:24, Dumnezeu este sfânt și i-a pus deoparte și pe Israel pentru sfințenie, i-a despărțit de popoarele păgâne, idolatre, demonice (Levitic 26:1; Deuteronom 7:6,Deuteronom 1:16; Levitic 17:7; Deuteronom 32:17), prin legământul de la Sinai și prin legea dată prin Moise (Exod 24:1-8; Deuteronom 5:1-27).

Chiar și străinul care se circumcidea și respecta legea devenia și el a lui Iehova, fiind sfânt pentru Dumnezeu (Exod 12:43-49; Levitic 18:26; Numeri 15:16,Numeri 1:29).

În contrast cu Israelul, națiunile nu cunoșteau legea lui Iehova (Psalmi 147:19-20), și urmau pe demonii, se închinau la idoli și erau răi, barbari, fără frâu, își jertfeau copiii, practicau prostituția și homosexualitatea, etc. (1 Regi 21:26; 1 Cronici 16:26; Psalmi 96:5; Psalmi 106:38; Levitic 18:27; Deuteronom 32:16; 2 Regi 23:10).

De aceea, evreii nu aveau legături cu națiunile demonizate, așa cum a spus Petru în Faptele Apostolilor 10:28a, SCC: „Şi a zis către ei: voi cunoaşteţi că este nepermis unui bărbat iudeu să se alipească sau să se apropie de unu de alt neam”. Ca să nu se întineze și ei cu demonii și practicile idolatre ale naiunilor (Levitic 18:24,Levitic 18:30-31).

Legea lui Moise și legământul de la Sinai era pentru Israel (Exod 19:5; Deuteronom 4:23; Psalmi 147:19-20).

Însă Dumnezeu prin Noul Legământ (Galateni 3:25-29), prin Evanghelie (Matei 24:14) și prin legea lui Christos (Galateni 6:2; 1 Corinteni 9:20-23) a deschis ușa harului și posibilitatea ca oameni din orice națiune să facă parte din poporul lui Dumnezeu, aşa cum se spune în partea b a lui Faptele Apostolilor 10:28: “dar mie Dumnezeu mi-a arătat să nu zic întinat sau necurat la nici un om”.

De ce acum acum să nu mai numească evreii necurați pe oamenii națiunilor? Deorece, acum prin Christos (Efeseni 2:11-18) nu mai există o necurăție pe baza apartenenței naționale sau rasiale, asociată cu idolatria, ci Dumnezeu acceptă pe toți oamenii ca să intre în legământul Său.

Conform cu Faptele Apostolilor 10:34-35, SCC: “Iar Petru, deschizând gura, a zis: într-adevăr, accept că Dumnezeu nu este părtinitor; ci, în oricare naţiune, cel temându-se de El şi lucrând dreptate, Îi este acceptabil Lui”. Iată, toți oamenii pot fi acceptați de Dumnezeu, care se tem de El, ceea ce implică urârea răului, a urî ceea ce Dumnezeu urăște (Proverbe 8:13) și care practică dreptatea, adică ascultarea de legea Noului Legământ.

Astfel nu toți oamenii națiunilor sunt curați, ci doar cei ce practică dreptatea, astfel soțul necredincios din 1 Corinteni 7:14, este necurat, la fel cel din Tit 1:15, care este necredincios, și din alte texte.

Ca să se curățească și să nu mai fie necurați, ei trebuie să facă pașii descriși în Scripturile Creștine spre a deveni discipoli ai lui Christos, prin învățarea și împlinirea poruncilor Lui (Matei 28:19-20), și apoi vor fi curățați în botez (Evrei 10:22; Faptele Apostolilor 22:16).