„Dar el, vrând să se îndreptăţească pe sine, a zis către Iesus: şi cine este aproapele meu? Răspunzând, Iesus a zis: un om cobora de la Ierusalim înspre Ierihon, şi a căzut între tâlhari; şi care dezbrăcându-l şi rănindu-l, s-au dus, lăsându-l pe jumătate mort. Dar din întâmplare, un preot cobora pe drumul acela; şi văzându-l, a trecut pe alături. Iar asemenea şi un levit; venind pe la acel loc, şi văzând, a trecut pe alături. Un samaritean însă, călătorind, a venit la el; şi văzându-l, a fost înduioşat. Şi apropiindu-se, a legat rănile lui, turnând ulei şi vin; iar punându-l pe animalul lui de povară, l-a dus într-un han, şi a îngrijit de el. Iar dimineaţa, scoţând doi dinari, i-a dat hangiului, şi a zis: îngrijeşte de el; şi orice ai să mai cheltuieşti, eu la întoarcerea mea, îţi voi da înapoi. Cine dintre aceştia trei ţi se pare a se fi făcut un aproape al celui căzut între tâlhari? Iar el a zis: cel făcând mila cu el. Iesus însă i-a zis: Du-te şi fă şi tu asemenea” – Luca 10:29-37, SCC.

 

Această pildă, este un răspuns la întrebarea cărturarului care L-a întrebat pe Domnul: „cine este aproapele meu?” Deoarece cărturarul voia să se îndreptăţească prin faptul că el şi-a iubit aproapele evreu şi se considera drept. Însă el are o surpriză, Învăţătorul Iesus îi dă o pildă, din care înţelege clar că nu doar evreii sunt aproapele; ci, oameni de orice rasă sau din orice naţiune!

Domnul îi povesteşte o întâmplare, când un om ce se cobora pe drumul de la Ierusalim spre Ierihon este jefuit şi bătut de tâlhari, care l-au lăsat aproape mort! Pe acel drum se cobora şi un preot, apoi un levit, dar aceşti „slujitori” au trecut pe lângă evreul bătut de tâlhari, lăsându-l în ghearele morţii!

Dar mai târziu trece un samaritean, care s-a înduioşat de el, i-a legat rănile, punându-l pe măgar la dus la un han unde a plătit pentru a fi îngrijit. Versetul cheie al pildei este: „Cine dintre aceştia trei ţi se pare a se fi făcut un aproape al celui căzut între tâlhari?” Răspunsul era evident, cărturarul a recunoascut: „cel făcând mila cu el”.

Iar conluzia şi sfatul Domnului pentru cărturar a fost: „Du-te şi fă şi tu asemenea”.

Scopul acestei pilde este unul singur: să arate cine este aproapele pe care trebuie să-l iubim ca pe noi înşine!