Matei 25:1-6, SCC: “Atunci Regatul cerurilor va fi asemănat cu zece fecioare; care luând candelele lor, au ieşit în întâmpinarea mirelui. Însă cinci dintre ele erau nechibzuite, şi cinci chibzuite. Cele nechibzuite, luând candelele lor, nu au luat cu ele ulei; dar cele chibzuite au luat ulei în vase, cu candelele lor.  Întârziind însă mirele, au aţipit toate; şi dormeau.  Dar la miez de noapte s-a făcut strigare: „iată mirele! Ieşiţi în întâmpinare!”

Matei 26:36-43, SCC: „Atunci Iesus vine cu ei într-un loc zis Ghetsemane, şi zice discipolilor: şedeţi aici; până am să Mă rog, ducându-Mă acolo.  Şi luând pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zebedei, a început a se întrista şi a se tulbura. Atunci le zice: tare întristat este sufletul Meu până la moarte; rămâneţi deci şi vegheaţi cu Mine.  Şi mergând puţin înainte, S-a proşternut, rugându-Se, şi zicând: Tată al Meu! Dacă este posibil, să treacă de la Mine paharul acesta! Totuşi nu cum vreau Eu, ci după cum vrei Tu. Şi vine la discipoli, şi îi găseşte dormind; şi îi zice lui Petru: aşa deci! Nu aţi fost în stare o oră să vegheaţi cu Mine?! Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită; pentru că spiritul, într-adevăr, este râvnitor; dar carnea este slabă. Ducându-Se iarăşi a doua oară, Se ruga, zicând: Tată al Meu! Dacă nu se poate să treacă aceasta, ca să nu îl beau; atunci facă-se voinţa Ta! Şi venind, iarăşi i-a găsit dormind; pentru că ochi lor erau îngreuiaţi”.

Domnul Iesus își îndemnă discipolii să vegheze, să se păstreze treji, să lupte în rugăciune, ca să nu intre în ispita cedării! Însuși Fiul este exemplu perfect pentru noi de a lupta în ceasurile grele, de a nu lăsa ca ațipirea să pună stăpânire pe noi.

Există situații când mulți adorm ca cele zece fecioare, ca apostolii în grădina Ghetsemane, presiunea demonică îi face să cedeze să nu mai lupte și atunci ațipesc și dorm din punct de vedere spiritual.

Uneori doar căpetenia mai veghează, doar el se păstrează treaz din punct de vedere spiritual, și se luptă, uneori chiar singur ca și Domnul în Ghetsemane!

Lumea este tot mai stricată și subjugată de cel rău, chiar mulți care au mers în trecut pe calea adevărului acum dorm, sau sunt căzuți și merg acum pe calea morții (Proverbe 7:27), ba chiar întăresc brațul celui rău făcând o lucrare de rătăcire, susținând calea falsă și nepărându-le rău de necurăția lor!

Faptele lor sunt dublu de rele, pe de o parte ei trăiesc în nelegiuire, și pe de altă parte numesc răul bine și binele rău (Isaia 5:20)!

Însă Dumnezeu nu este fără mărturie!

Chiar dacă lumea este stricată, fecioarele TOATE DORM, există herladul (vestitorul) Lui Dumnezeu care ca și Iesus din grădina Ghetsemane, rămâne treaz și luptă, iar îngerii lui Dumnezeu ca și pe Iesus îl susține și îl ajută! – Luca 22:43.

Herladul nu doarme, el este acela care este gata să sune din corn, este gata să de-a de știre cu trompeta să strige: „iată mirele! Ieşiţi în întâmpinare!”

Lumea s-a întunecat, ne apropiem de a doua strajă din noapte când va veni călărețul roșu, al doilea străjer: mândria care stârnește războaie și se va lua pacea de pe pământ (Apocalipsa 6:3,Apocalipsa 1:4), după aceea fecioarele se vor trezi din ațipire și vor lumina omenirea cu lumina candelor lor!

Până atunci însă să fim atenți la semnalele heraldului, la avertismentele și învățăturile administratorului credincios și chibzuit!

Noi ne aflăm la sfârșitul primei straje de noapte, spiritual vorbind!

Pe timpul lui Iesus, evreii au adoptat sistemul grecesc și roman, care împărțea noaptea în patru străji. De aceea, în  Evanghelii găsim: „a patra strajă a nopţi” (Matei 14:25, SCC).

Domnul Iesus s-a referit la toate cele patru străji când le-a spus discipolilor Lui: „Vegheaţi deci, pentru că nu ştiţi când vine domnul casei; sau seara, sau la miez de noapte, sau la cântat de cocoş, sau dimineaţa” (Marcu 13:35). Prima dintre aceste străji este: „seara”, care începea la apusul soarelui și ținea până în jurul orei 9 seara. A doua strajă, numită: ‚straja de la miez de noapte’, începea în jurul orei 9 seara și ținea până la miezul nopții. Iar a treia strajă: „la cântat de cocoș”, începea la miezul nopții și ținea până în jurul orei 3 dimineața.  Iar ultima strajă, a patra, începea în jurul orei 3 dimineața și ținea până la răsărit, ea era straja de dimineață!

Este interesant că însuși heruvimii sunt patru (Ezechiel 1:5-10; Ezechiel 10:20), și fiecare servește o perioadă de timp în cer în prezența tronului lui Dumnezeu, în laudă și mulțumire la adresa lui Dumnezeu (comp. cu Ezechiel 28:13).

Nu degeaba inițial heruvimul înțelepciune a fost numit Lucifer, care era ca un Luceafăr (Isaia 14:12), ca steaua de dimineață, care servește ca o ultimă stea luminătoare a nopții înainte de apariția soarelui, atunci servea el și servește actual heruvim de înțelepciune care l-a înlocuit după căderea lui.

De aceea, Dumnezeu prin Psalmist a spus în Psalmi 46:5, că Dumnezeu ajută cetatea Ierusalim la revărsatul zorilor! Căci atunci lupta este cea mai grea! Atunci Lucifer luptă cel mai mult, deorece 1) oamenii sunt mai obosiți spre dimineață. 2) Atunci era timpul lui Lucifer pe care el îl cunoaște foarte bine, și știe ce face creația în aceea perioadă, pe care el acum încearcă să îl folosească înspre rău. De aceea frații care veghează dimineața au un ajutor suplimentar din partea lui Dumnezeu!

Paralel cu heruvimi și puterile pozitive, lucrează și puterile negative, descrise sub forma a celor patru călăreți ai Apocalipsei, în Apocalipsa 6:1-8, și anume: Călărețul de pe cal alb (înțelepciunea firească); călărețul de pe cal roșu (mândria); Călărețul de pe cal negru (iubirea de sine); și Călărețul de pe cal galben-verzui (moartea și locuința morților)!

Dacă din anul 1989 a galopat cel alb, corespunzător cu prima strajă din începutul durerilor (Matei 24:8), va veni în curând călărețul de pe cal roșu, corespunzător cu a doua strajă din noapte, cea de la miezul nopții, și după aceea fecioarele se vor trezi și vor lumina pământul cu candelele lor!

Până atunci să ascultăm de îndemnul Celui care a învins lumea și ne trasează și nouă calea de urmat în ceasul întunericului: „Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită; pentru că spiritul, într-adevăr, este râvnitor; dar carnea este slabă”.