Evrei 11:7, SCC: “Prin credinţă, Noe, fiind divin-încunoştinţat despre cele încă nevăzute, cuprins de teamă sfântă, a construit o arcă pentru salvarea casei lui; prin care a condamnat lumea, şi s-a făcut moştenitor al dreptăţii cea potrivit credinţei”.

Oamenii lui Dumnezeu din toate timpurile, chiar înainte de a fi Biblia, au avut o părtășie cu Dumnezeu  strânsă, sinceră, în cadrul căreia Dumnezeul le vorbea, îi înștiința pe oamenii Lui. Această viață a lor pe pământ a fost numită: umblare cu Dumnezeu. Astfel de pildă, despre Enoh, Scriptura spune: “Enoh a umblat cu Dumnezeu” (Geneza 5:22-24), și această umblare cu Dumnezeu prin credință a lui Enod a dus ca el să fie: “bineplăcut lui Dumnezeu” (Evrei 11:5, SCC).

Revenind la Noe, el a fost socotit prin credință ca fiind un om drept, fiind “un predicator al dreptății” (2 Petru 2:5; SCC), moștenind dreptatea, adică fiind socotit drept în fața lui Dumnezeu și astefel a fost scăpat de judecata prin potop!

Noe avea o teamă sfântă de Dumnezeu și o credință în Dumnezeu și în înștiințările Sale, care îl înștiințau de un lucru nemai văzut până atunci: ploaia, un potop! Și astfel prin credință, el a făcut o arcă pentru salvarea casei lui, și prin construcția acelei arce a condamnat lumea păcătoasă, care trăia fără Dumnezeu! Prin aceea construcție a mărturisit lumii de păcatul ei, și a renunțat la lume pentru arca și voința lui Dumnezeu! – Geneza 6:8-22.

Dumnezeu ne cheamă la o astfel de viață, o viață în care să umblăm cu Dumnezeu, să facem întocmai ceea ce El ne spune, să ne încredem în înștiințările Lui, în promisiunile Lui, și prin acțiunile credinței să condamnăm lumea ca fiind: păcătoasă, stricată, fără Dumnezeu, ci ascultă de conducătorul autorităţii aerului și viețuiesc în carne și sunt copii ai mâniei lui Dumnezeu, morți în greșeli și în păcate (Efeseni 2:1-3).

Iubite cititor, este viața ta o mărturie, credința și acțiunile tale condamnă lumea pentru nelegiuirea ei? Umbli tu cu Dumnezeu în viața aceasta? Umbli tu cu teamă sfântă de Dumnezeu? Asculți tu de înștiințările divine?

Numai acești oameni vor fi salvați, cei care umblă pe calea îngustă care duce la viață urmându-L pe Domnul (Matei 7:13-27; 1 Corinteni 11:1).