Iuda 1:18-25, SCC: „în timpul din urmă vor fi batjocoritori umblând potrivit poftelor lor cele neevlavioase.” Aceştia sunt cei făcând dezbinări, sufleteşti, neavând Spirit. Dar voi, iubiţilor, zidindu-vă în credinţa voastră sfântă, rugându-vă prin Spirit Sfânt; păstraţi-vă în dragostea lui Dumnezeu, aşteptând mila Domnului nostru Iesus Christos, pentru o viaţă eternă…Iar Celui, putând să vă păzească neclătinaţi şi să vă pună înaintea gloriei Sale fără cusur, în exultare; singurului Dumnezeu Salvator al nostru, prin Iesus Christos-Domnul nostru, să Îi fie glorie, măreţie, putere şi autoritate, înainte de orice epocă şi acum, şi în toate epocile. Amen”.
În timpurile din urmă sunt timpuri grele, căci oamenii devin: trădători (2 Timotei 3:1-5), batjocoritori (Iuda 1:18-19), sufletești (oameni conduși de înțelepciunea firească), oamenii care dezbină, motivul: ei nu au Spiritul Sfânt!
Lumea se strică tot mai mult, înțelepciunea firească a dus lumea într-o destrăbălare și stricăciune fără precedent, oamenii nu mai au nici un reper moral, nici un model, nici o restricție, ziua în amiaza mare pe străzi, la televizor, în mijloace de transport în comun, vezi destrăbălarea, prostia, curvia, obrăznicia, nebunia!
Nu mai este frâu, lumea s-s stricat profund, sarea (credincioșii) s-a stricat ca să țină lumea în anumite limite ale conservării (Matei 5:13), feciorele au adormit TOATE (Matei 25:1-5). Iar rătăcirea religioasă a ajuns la culme, încât pe piața religioasă se cred tot felul de năzbătii, se urmează erezii nimicitoare, se propagă lucruri false, iraționale, basme, mituri, teorii fără putere, o înțelepciune drăcească într-un cuvânt!
În contrast, calea adevărată este tot mai hulită, disprețuită (2 Petru 2:1-2), satan caută să îi tragă din turmă pe câți mai mulți, care nu au credință suficientă și nu veghează!
Dintre cei începători, care iubesc adevărul, după ce îl cunosc își dau seama în ce curse au fost prinși de cel viclean, în tot felul de curse: bănci, datorii, legături nesănătoase, probleme din trecut ce trebuie rezolvate, etc.
Rămășița credinioasă se luptă, privește la Domnul, strigă, și speră în izbăvirea divină!
Parcă sfatul apostolului Iuda este mai actual ca oricând: “Dar voi, iubiţilor, zidindu-vă în credinţa voastră sfântă, rugându-vă prin Spirit Sfânt; păstraţi-vă în dragostea lui Dumnezeu, aşteptând mila Domnului nostru Iesus Christos, pentru o viaţă eternă”.
Mai mult ca oricând trebuie să căutăm să ne zidim credința sfântă, care ne-a fost dată prin Scripturi. Să ne ancorăm mai mult în adevărurile de bază (Iuda 1:3), în relația cu Tatăl și Fiul (1 Ioan 1:3), să ne punem toată nădejdea în harul divin, și pe lângă toate acestea, să ne rugăm prin Spiritul Sfânt, prin darul limbilor, prin care să primim putere ca să continuăm lucrarea de mărturie (Faptele Apostolilor 1:8).
Să ne păstrăm în dragostea lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui (1 Ioan 5:3), și prin ascultarea de călăuzirea Lui (Romani 8:14), trăind în armonie cu suflarea de viață și cu voința divină!
Să ne concentrăm pe viitor, pe schimbarea pe care o va face Domnul, aducând țara promisă, inima noastră să fie acolo în țara promisă, și la viitorul etern, astfel “aşteptând mila Domnului nostru Iesus Christos, pentru o viaţă eternă”.
Oferind laudă și mulțumire, și încredințându-vă: “Celui, putând să vă păzească neclătinaţi şi să vă pună înaintea gloriei Sale fără cusur, în exultare; singurului Dumnezeu Salvator al nostru, prin Iesus Christos-Domnul nostru, să Îi fie glorie, măreţie, putere şi autoritate, înainte de orice epocă şi acum, şi în toate epocile. Amen”.
Iubite cititor întreabă-te: când l-ai lăudat ultima oară pe Dumnezeu? Când te-ai bucurat în Creatorul Tău, și L-ai glorificat? Când i-ai mulțumit ultima oară pentru îngrijirea Lui Părintească? Când ai mulțumit pentru dragostea Lui?
Poți începe acum să stai în cugetare, să meditezi la toate mtivele de laudă, exultare, glorie, mulțumire, și apoi să le exprimi pe rând în rugăciune, și fie ca Dumnezeu să îți de-a un Spirit de îndurare și rugăciune (Zaharia 12:10).