Detalii
Categorie: Mesaje Spirituale
Accesări: 1423

Efeseni 5:11-12 SCC: „şi nu fiţi co-părtaşi cu lucrările neroditoare ale întunericului; ci, mai bine respingeţi-le; pentru că cele făcute de ei în ascuns este ruşinos şi de a fi spus.”

Pot exista momente în viaţă când cineva, fie din familia noastră, sau rude îndepărtate, ori chiar vecini ne cer să îi ajutăm în lucruri care noi ştim că sunt împotriva lui Dumnezeu, de exemplu: să le scriem cd-uri sau altele cu muzică lumească, ori cu filme, sau jocuri video. Sau să ne spună să minţim în anumite ocazii complicate, ori pentru a ne face viaţa „mai bună” ne îndeamnă la tot felul de compromisuri.

Dacă îi refuzăm, ei vor zice că nu avem dragoste, că nu suntem creştini, că suntem demodaţi, ori exageraţi, ori chiar nebuni, dar ei nu cunosc ce înseamnă să fii creştin şi să ai iubire pentru Dumnezeu şi pentru semeni, la care le dorești sfințenia și viața veșnică. Însă, adevărata dragoste după voia lui Dumnezeu, nu este aşa cum o percepe majoritatea oamenilor, căci mintea şi inima le sunt stricate din cauza păcatului (Romani 3:23, Romani 5:12; Tit 1:15-16), cei din lume sunt sclavi ai păcatului (Ioan 8:33; Romani 6:16), copii ai celui rău (Matei 13:38; Faptele Apostolilor 13:10; 1 Ioan 3:8-10).

Să vedem în continuare ce spune Biblia despre adevărata dragoste care este din Dumnezeu în 1 Corinteni 13:4-7 SCC: „Dragostea este îndelung răbdătoare, este bună, dragostea nu este invidioasă, dragostea nu se laudă, nu se îngvâmfă, nu se poartă necuviincios, nu caută cele ale ei, nu este iute la mânie, nu socoteşte răul, nu se bucură de nedreptate, ci se bucură cu adevărul; suportă toate, crede toate, speră toate, rabdă toate”. Câteva lucruri interesante din acest pasaj sunt în versetele 5 şi 6, unde apostolul spune că dragostea “nu se poartă necuviincios, nu caută cele ale ei, … nu se bucură de nedreptate, ci se bucură cu adevărul”. Ceea ce fac oamenii este nedrept, pentru că Dumnezeu le-a dat oamenilor corpuri pe care trebuie să le folosească NU pentru a trăi după pornirile păcătoase. Le-a dat viaţă pentru a o trăi în ascultare de voinţa Lui şi pentru gloria Numelui Lui, dar şi ca viaţa lor să fie pe deasupra plină de bucurie şi desfătare datorită părtăşiei omului cu Dumnezeu, o viaţă ferită de rezultatele trăirii în păcat!

Însă cei din lume, folosesc nedrept ceea ce au primit de la Dumnezeu: urechile le folosesc să asculte lucruri care lovesc în virtuţile adevărate şi în calităţile lui Dumnezeu; ochii îi folosesc să citească lucruri stricate: literatură care promovează desfrânarea, vrăjitoria, ocultismul, provenite din învăţăturile mincinoase ale diavolului, instigarea la ură şi scandal, etc ori să privească lucruri oribile: emisiuni, filme sau ştiri cu crime, materiale pornografice, competiţii sportive care instigă la violenţă, invidie şi mândrie care sunt rezultatul spiritului competiţiilor, materiale care promovează concepţii şi manifestări lumeşti, adică sunt acelea împotriva învăţăturilor lui Dumnezeu, ori privesc materiale care promovează alergarea după împlinirea poftelor; mâinile le folosesc pentru a fura sau pentru a face rău în altfel de moduri, prin violenţă, sau pentru oricare scopuri egoiste, păcătoase; limba o folosesc ca să dea diavolului, să înjure, sau să înveţe la rău pe alţii sau să defăimeze, să ademenească la păcate, să corupă minţile celor slabi, să se certe, să bârfească; mintea o folosesc să plănuiască răul, să se gândească la păcat, să facă planuri prin care să-i înşele pe alţii, aşa sunt cei din lume şi aşa sunt cele preferate de ei, scrierile lor şi materialele promovate de ei.

Însă, creştinii au dragostea lui Dumnezeu în inimiile lor, (Romani 5:5), ei nu se bucură de trăirea lumii în nedreptate şi nu îi ajută pe oameni în lucrurile păcatului pentru că creştinii sunt copiii lui Dumnezeu, născuţi din Dumnezeu, lucrează pentru Regatul Lui, caută să manifeste virtuţile Lui (Efeseni 5:1-2), să-L manifeste pe Domnul Iesus, nu participă la lucrările lumii, nici nu le practică, nici nu contribuie la practicarea lor.

Dragostea lui Christos ne şi constrânge prin faptul că El nevinovat și a fost pedepsit de Dumnezeu, din cauza păcatelor noastre. A murit pentru noi cei vinovaţi, care trăiam după propriile noastre dorinţe păcătoase (Isaia 53:4-6; 2 Corinteni 5:21), ca noi să nu mai trăim pentru noi înşine, ci să trăim pentru Cel care a murit şi a înviat pentru noi (2 Corinteni 5:14-15).

Apostolul Pavel arată foarte clar că lumina nu are nimic în comun cu întunericul, templul lui Dumnezeu, adică corpul omului nu are legătură cu idolii, care sunt, fie televizorul, în faţa căruia se închină miliarde de oameni, fie iubirea de vedete mondene a căror muzică şi emisiuni şi filme le adoră mulţi oameni şi fac tot posibilul ca să le poată urmări, ori sportul de performanţă, nici sub stăpânirea vreunui alt păcat (2 Corinteni 6:14-18).

Concluzionând, putem arăta în câteva cuvinte destinaţia lucrărilor celui rău, ele nu duc la lauda lui Dumnezeu, din contră, duc la necinstirea Lui şi îi duc pe oameni în rătăcire şi în pierzarea eternă (Romani 1:19-32; Apocalipsa 21:8).

Prin urmare, păstrați viu în minte îndemnul Scripturii din Efeseni 5:11, SCC: „şi nu fiţi co-părtaşi cu lucrările neroditoare ale întunericului; ci, mai bine respingeţi-le”.