De ce trebuie să fi născut din Dumnezeu?

Nu poţi birui lumea, dacă nu eşti născut din Dumnezeu, căci în 1 Ioan 5:4 se spune: „pentru că oricine este născut din Dumnezeu biruie lumea…”. Deci având în vedere că cineva care nu s-a născut din nou, nu poate birui lumea, deoarece este din lume nu din Dumnezeu, fiind vrăşmaş cu El (Iacob 4:4).

Însă dacă cineva este născut din Dumnezeu, acesta nu va mai practica păcatul, pentru că sămânţa lui Dumnezeu adică Spiritul Sfânt este în el, şi-i va semnala prezenţa ispitei şi a păcatului, dându-i putere să biruie, căci are în el sămânţa lui Dumnezeu cu caracterul Lui şi cu puterea Spiritului Sfânt (1 Ioan 3:9; Luca 4:14).

Un alt motiv este cel descris de Isus Cristos Fiul lui Dumnezeu, când explică în Ioan 3:5 următoarele: „…Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă cineva nu este născut din apă şi din Duh, nu poate să intre în împărăţia lui Dumnezeu. Astfel fără naşterea din nou, este o singură naştere, conform acestui text din două elemente din apă şi Spirit, iar fără această naştere nu intrăm în Regatul cerurilor!

 

Ce este naşterea din nou sau din Dumnezeu?

Omul prin naşterea fizică a moştenit păcatul şi robia spirituală a celui rău. Prin auzirea evangheliei, el este luminat de Cuvântul lui Dumnezeu şi Spiritul Sfânt (Romani 8:5-9; Efeseni 4:17-24; Efeseni 5:8-21), şi astfel îşi dă seama, de faptul că el a trăit o viaţă fără Dumnezeu, în păcat, în robia satanei, în întuneric (Efeseni 2:1-2,Efeseni 1:12).

Prin urmare omul, are nevoie de o altă naştere, o naşterea de sus pentru a trăi spiritual în cer, o înviere în locurile cereşti cu Cristos (Ioan 3:3; Efeseni 2:6).

Naşterea din nou este lucrarea prin care Dumnezeu naşte fii (Ioan 1:12-13), în Cristos (1 Corinteni 4:15), care vor fi în final, conform imaginii lui Isus (Romani 8:29), prin Cuvântul Lui (1 Petru 1:22-25), şi din apă şi Spirit (Ioan 3:5), prin stropirea cu sângele lui Cristos (1 Petru 1:2).

Această naştere rezultând un om nou (Efeseni 2:15; 2 Corinteni 5:17), care se dezvoltă pe parcursul creşterii lui spirituale (Efeseni 4:24; Coloseni 3:10).

Prin renaştere, spiritul omului este curăţit, renăscut în cer, regenerat la o viaţă sfântă, şi reconectat la lumina şi dragostea lui Dumnezeu (Efeseni 2:6; Tit 3:5; Romani 5:5).

Renaşterea ne face cetăţeni ai cerului (Filipeni 3:20) şi ne transferă din acest sistem de lucruri (Galateni 1:4), în Regatul Fiului lui Dumnezeu (Coloseni 1:13).

Naşterea din nou mai este o rupere a legăturilor cu satan (Faptele Apostolilor 26:18), şi circumcizia cărnii – Romani 6:6; Coloseni 2:11-12), are loc o înviere cu Cristos (Coloseni 2:12), o îmbrăcare cu Cristos (Galateni 3:27).

 

Cum poate fi un om renăscut?

Atunci când unui om i se predică Evanghelia adevărului, el îndemnat de Evanghelie, prin luminarea Spiritului Sfânt se căieşte amarnic de păcate, îşi pune încrederea în Cristos în ce priveşte obţinerea iertării de păcate, nu mai în forme religioase inventate de oameni sau în faptele lui (2 Timotei 1:9). Această căinţă şi credinţă vine ca urmare a auzirii evangheliei şi a însuşirii Cuvântului lui Cristos, care tot mai mult pătrunde în El şi prin Cuvânt pătrunde Spiritul Sfânt care este sămânţa lui Dumnezeu (1 Ioan 3:9). Ea se dezvoltă în om, pe pracurs ce omul îşi însuşeşte poruncile divine, le trăieşte, se leapădă de sine, îşi i-a crucea şi Îl urmează pe Cristos (1 Petru 1:22-25).

După ce omul a devenit discipol al lui Cristos, adică după ce acel om şi-a însuşit învăţătura lui Cristos, trăieşte potrivit ei, calcă pe urmele lui Cristos în smerenie (1 Ioan 2:3-6; 1 Petru 2:21).

Atunci acel discipol este dus la apă, unde el cheamă Numele Domnului spre salvare (Faptele Apostolilor 22:16), şi prin aceea rugăciune Îl recunoaşte pe Isus ca Domn şi Stăpân.

Apoi el este scufundat în apă, în Numele lui Isus pentru iertarea păcatelor (Faptele Apostolilor 2:38; Romani 10:9-10). Atunci are loc naşterea de sus, fiind prezent în apă: Spiritul şi sângele lui Cristos (1 Ioan 5:6,1 Ioan 1:8), omul este născut din apă şi Spirit (Iona 3:5), şi curăţit, de sângele lui Isus (1 Corinteni 1:30; 1 Corinteni 6:11), primind spălarea de păcatele pe care deja le-a comis (Faptele Apostolilor 22:16). Astfel omul devine o făptură nouă în Cristos (2 Corinteni 5:17), un om nou (Efeseni 4:24), care a fost iertat, salvat, îndreptăţit, luminat (Evrei 6:4-5).

Începe prin a-I cere lui Dumnezeu prin rugăciune, să te convingă prin Spiritul Sfânt de păcătoşenia ta (Ioan 16:8), ca apoi să te poţi căi şi schimba potrivit cu lumina divină, spre a deveni o făptură sfântă.