“Au scos mulţi demoni şi pe mulţi bolnavi i-au uns cu untdelemn şi i-au vindecat” - Marcu 6:13
Domnul Isus şi-a împuternicit ucenicii să scoată demoni şi să vindece bolnavii, El a primit de la Tatăl autoritate şi putere, iar Domnul a împărţit aceasta cu fraţii Săi!
Biserica lui Cristos are autoritate asupra locuinţei morţilor, asupra duhurilor din locurile cereşti, nimic nu o poate birui.
Una din metodele de vindecare rânduite de Domnul este ungerea cu undelemn, care este o frecţionare cu undelemn în zona bolnavă a trupului sau pe capul bolnavului.
Duhul Sfânt lucrează în şi prin undelemn spre vindecare, aşa cum Duhul lucrează în apa botezului spre iertarea păcatelor şi înnoirea omului lăuntric.
Este nevoie ca cel ce face această lucrare să aibă:
1) Darul de vindecare.
2) Trimiterea din partea Domnului
3) Credinţă în puterea Domnului.
1) Darul de vindecare.
Este interesant că în greacă apare „darurile vindecărilor”, la plural în greacă: „kharismata iamaton” (1 Corinteni 12:9,1 Corinteni 1:28,1 Corinteni 1:30), în traducere literală, atât darurile harului (kharismata) sunt la plural, cât şi vindecărilor (imaton).
Pluralul 'darurilor vindecărilor' desemnează diferite daruri de vindecare în diferite grade, intensităţi ale puterii de vindecare şi prin diferite metode de vindecare, cum ar fi: punerea mâinilor, ungerea cu undelemn, rugăciunea, prin călăuzirea în folosirea alimentelor, plantelor (Isaia 38:21; 2 Regi 4:40,2 Regi 1:41), etc.
Astfel, unii vor folosi darul lor al vindecării prin punerea mâinilor, alţii prin ungerea cu undelemn, alţii prin alte metode. De asemenea, nu toţi care au darul vindecării au acelaşi nivel de putere în vindecare.
Mulţi îşi închipuie că toţi care au darul vindecării trebuie să aibă aceiaşi putere ca şi apostolii, dar nu este aşa, nici apostolii nu au avut puterea împărţită la fel. Au existat diferite nivele de apostolat, chiar apostolul Pavel spune că el a făcut mai mult decât toţi cei 12 apostoli la un loc (1 Corinteni 15:10), dar aceasta nu însemnă că cei 12 nu au fost apostoli. Sau cu siguranţă apostolii Timotei şi Silvan ca elevi ai lui Pavel nu au fost la nivelul lui Pavel, dar dacă Biblia îi numeşte apostoli, noi nu putem spune că nu au fost apostoli (comp. 1 Tesaloniceni 1:1 cu 2:6)!
Există diferite nivele de vindecare chiar printre apostoli, apoi una este puterea într-un apostol, alta într-un prezbiter şi alta într-un simplu frate începător care a primit recent darul vindecării.
De asemenea, trebuie să înţelegem că despre daruri se vorbeşte în viaţa creştinului, la trecut, prezent şi viitor în Scripturi (1 Corinteni 12:7-11), astfel ieri ai avut darul de învăţător, azi primeşti darul de vindecare, trimiterea din partea Domnului de a vindeca şi ocazia de a vindeca, mâine primeşti darul prorociei şi ai ocazia să lucrezi cu el, etc. Fiecare creştin are un dar principal care este lucrarea principală a vieţii lui, dar ocazional poate primi şi alte daruri pentru a acoperi anumite nevoie sau atunci când Dumnezeu vrea să se proslăvească într-un fel anume.
2) Trimiterea din partea Domnului.
(Faptele Apostolilor 9:10-18). Chiar dacă ai un dar, ai lucrat în trecut cu el, este nevoie ca să primeşti trimiterea Domnului ca să nu faci lucrări de capul tău. Noi nu trebuie să facem nimic de la noi înşine, ci doar ceea ce ne spune Domnul, altfel ne-am îngâmfa, sau am face din fire sau prin duhuri străine. Doar trimiterea este garanţia că tu vei exercita darul în voia lui Dumnezeu şi nu după voia ta.
3) Credinţă în puterea Domnului.
Nu este suficient că în trecut ai avut credinţă că Domnul vindecă, trebuie acum şi aici să ai credinţă dacă Domnul te-a trimis să vindeci în Numele Lui. Credinţa în Numele Lui, vine din auzirea Cuvântului lui Cristos (Romani 10:17), cu alte cuvinte nu poţi să ai credinţă şi să faci o lucrare de vindecare prin credinţă, prin încredinţare, dacă în prealabil tu nu ai auzit vocea Domnului care te trimite să faci lucrarea respectivă. Atunci Domnul îţi va da şi putere, voinţa şi înfăptuirea şi călăuzirea în toate aspectele lucrării pentru ca toate să iasă potrivit voinţei Sale.