"Lăsaţi-i; sunt nişte călăuze oarbe. Şi dacă un orb călăuzeşte un alt orb, amândoi vor cădea în groapă" -
Matei 15:14
Matei 15:14
Mulţi oameni care pretind că sunt creştini nu se bizuie pe iluminarea Duhului Sfânt, pe descoperirea lui Dumnezeu, nici măcar pe mintea lor (comp. cu Apocalipsa 17:9), ci pe părerile oamenilor, aşa zişi: „teologi”, aşa zişi: „păstori”! Situaţia este similară cu a Israelului care se bizuia pe interpretările date de cărturari şi farisei, despre care Domnul îi numeşte: „călăuze oarbe”, când le spune în Matei 23:16: „Vai de voi, călăuze oarbe care ziceţi: «Dacă cineva jură pe Templu, acest lucru nu înseamnă nimic, dar dacă cineva jură pe aurul Templului, este dator să-şi ţină jurământul!»”
Sau în Matei 23:24: „călăuze oarbe, care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila!”
O călăuză are rolul de a călăuzi spre o ţintă, o călăuză oarbă este incapabilă să se ţină de drumul bun chiar pentru sine, darămite pentru alţii!
Biblia învaţă clar, un om stăpâneşte peste alt om ca să-l facă nenoroocit, dar blestemat este omul care se încrede în om (Eclesiastul 8:9; Ieremia 17:5).
În loc ca cei ce-L iubesc pe Domnul, să cerceteze personal Scripturile, să ceară înţelepciune, le este mai comod să primească totul pe tavă, să primească teoriile şi explicaţiile celor „învăţaţi”, care în cele mai multe cazuri sunt victime ale victimelor, adică dacă acum o sută de anii, anumiţi cercetători au interpretat într-un fel, mulţii s-au luat după ei fără o verificare atentă şi au perpetuat erezia.
Nu te lăsa sedus de filozofie, de o explicaţie care pare logică, caută-L pe Domnul, pe singurul Învăţător, El îţi va lumina mintea şi inima! După cum este scris:
„Ci acesta este legământul pe care-l voi încheia cu casa lui Israel, după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în mintea lor şi le voi scrie în inimile lor. Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu. Şi nici unul nu va mai învăţa pe vecinul sau pe fratele său, zicând: «Cunoaşte-L pe Domnul!», pentru că toţi Mă vor cunoaşte, de la cel mai mic până la cel mai mare”. Evrei 8:10-11
Este aceasta realitatea spirituală trăită de tine şi biserica ta?