Matei 7:1-6, SCC: “Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi! Deoarece, cu care judecată: judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu care măsură măsuraţi, vi se va măsura.  De ce însă vezi paiul cel din ochiul fratelui tău, dar nu observi bârna din ochiul tău?  Sau, cum vei zice fratelui tău: „lasă să scot paiul din ochiul tău”; şi iată! Bârna este în ochiul tău?  Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea clar să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.  Să nu daţi ceea ce este sfânt câinilor, nici nu aruncaţi perlele voastre înaintea porcilor; ca nu cumva să le calce în picioarele lor, şi întorcându-se, să vă sfâşie”.

 

Domnul Iesus își continuă predica de pe Munte, cu sfatul: “Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi!” A judeca drept nu este ușor pentru un om imperfect, iar un om nefiind perfect, având în ochi o bârnă (propria lui slăbiciune) nu poate judeca drept și atunci vom fi judecați după judecata noastră, și anume judecând nedrept, vom fi judecați după normele noastre nedrepte, “Deoarece, cu care judecată: judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu care măsură măsuraţi, vi se va măsura”. Nu putem să emitem judecăți greșite și noi să fim socotiți drepți, ba mai mult vom fi judecați după propria judecată, așa cum Dumnezeu i-a spus la Israel, că îi va judeca după căile lor părtinitoare și atunci vor fi găsiți cu siguranță vinovați (Ezechiel 18:29-30). Nu poți judeca părtinitor, și să nu-ți primești plata!

Mai departe Domnul explică: “De ce însă vezi paiul cel din ochiul fratelui tău, dar nu observi bârna din ochiul tău?  Sau, cum vei zice fratelui tău: „lasă să scot paiul din ochiul tău”; şi iată! Bârna este în ochiul tău?  Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea clar să scoţi paiul din ochiul fratelui tău”.

Înainte de a judeca pe alții cu scopul de a-i ajuta în dragoste, mai întâi trebuie să ne judecăm pe noi înșine (comp. cu 2Corinteni 13:5), să vedem bârna din ochiul nostru sau slăbiciunea care ne umbrește vederea spirituală și ne face să nu vedem clar lucrurile. Doar apoi putem vedea paiul și să încercăm să îl ajutăm în dragoste și cu spiritul blândeței (Galateni 6:1), deoarece porunca de ‘a nu judeca’ este în contextul acestei necurățiri sau nepregătiri pentru a emite judecăți, ea nu este o poruncă ce se aplică în toate situațiile credinciosului; ci, doar atunci când avem bârna în ochi noi trebuie să ne oprim să judecăm!

După ce ne-am curățit, chiar Domnul ne spune în continuare: “Să nu daţi ceea ce este sfânt câinilor, nici nu aruncaţi perlele voastre înaintea porcilor; ca nu cumva să le calce în picioarele lor, şi întorcându-se, să vă sfâşie”. Este interesant că în limba greacă, a judeca cu sensul de a emite judecății (condamnări – Ioan 3:18) și a judeca cu sensul de discernământ, adică a deosebi binele de rău (Luca 12:57), este același cuvânt în greacă: „krino” și derivatele lui.

Astfel nu trebuie să judecăm până nu ne curățim de bârnă, însă după aceea trebuie să judecăm cu scopul de a ajuta pe alții!

De fapt, noi trebuie să judecăm, trebuie să ne ascuțim discernământul ca să nu dăm ceea ce este sfânt oamenilor cu trăsături de câine, și perlele spirituale ale noastre la oameni cu caracteristici de porc, de ce? Ca nu cumva să ne calce în picioare perlele și să se întoarcă spre noi să ne sfâșie! Nici câini, nici porci nu pot deosebi și prețui lucrurile sfinte, nu pot deosebi valoarea dintre mămăligă și o perlă prețioasă și valoroasă!  Însă dacă noi putem deosebi atunci trebuie să deosebim și oamenii la care le dăm lucrurile din Cuvântul lui Dumnezeu.

Astfel fie ca Dumnezeu să ne de-a discernământ și putere, ca să ne curățăm ochiul, ca să vedem clar și în dragoste să ne ajutăm unii pe alții, și să avem o judecată și o măsură dreaptă, ca să fim judecați de Dumnezeu într-un mod drept!