Matei 7:1-5, SCC: “Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi! Deoarece, cu care judecată: judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu care măsură măsuraţi, vi se va măsura. De ce însă vezi paiul cel din ochiul fratelui tău, dar nu observi bârna din ochiul tău? Sau, cum vei zice fratelui tău: „lasă să scot paiul din ochiul tău”; şi iată! Bârna este în ochiul tău? Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea clar să scoţi paiul din ochiul fratelui tău”.

Domnul Iesus își continuă predica de pe munte cu învățătura despre a nu judeca, de ce să nu judecăm pe semenii noștri? Din două motive, în primul rând cu măsura cu care judecăm cu aceea vom fi judecați! Dacă judecăm cu asprime vom fi judecați cu asprime, dacă vom fi prea toleranți, vom fi judecați pentru o prea mare îngăduință! Omul nu este perfect în judecată, nu cunoaște totul și atunci poate judeca greșit, de aceea să nu judecăm.

Un al doilea motiv este că judecând pe alții nu mai avem timp să ne judecăm pe noi, fiind prea concentrați pe greșelile altora și nu vedem bârna din ochiul nostru. Și ce autoritate vom avea să corectăm să mustrăm atât timp cât noi nu scoatem bârna din ochiul nostru. Doar după ce ne judecăm pe noi înșine după dreptate putem să corectăm frații și să-i ajutăm să își scoată paiul din ochi.

Principiile enunțate aici sunt consecvența în judecată, cu măsura cu care măsurăm ni se va măsura; curățenie interioară și apoi în exterior. Fie ca Dumnezeu să ne ajute la aceasta.