Unii oameni cred că călăuzirea lui Dumnezeu trebuie să fie doar în anumite domenii ale vieții, cum ar fi învățătura și lucrarea spirituală! Însă noi când ne-am dedicat lui Dumnezeu și am fost transferați în Regatul Său (Coloseni 1:13), nu am fost transferați parțiali, ci total, astfel Dumnezeu acceptă doar pe oamenii care se lasă conduși de El în toate domeniile vieții.
În Romani 8:12-14, SCC, se precizează: „Astfel deci, fraţilor, nu suntem datori cărnii, pentru a trăi potrivit cărnii; pentru că, dacă trăiţi potrivit cărnii, urmaţi să muriţi; dar, dacă prin Spirit omorâţi faptele corpului, veţi trăi. Pentru că oricâți sunt conduși de Spiritul lui Dumnezeu, aceștia sunt fii de Dumnezeu”.
Conform Scripturilor, nu există decât două moduri de a trăi: 1) a trăi potrivit cărnii; 2) a trăi conduși de Spiritul lui Dumnezeu.
Cele două moduri de a viețui, sunt în opoziție, ba mai mult, trăirea prin Spiritul duce la omorârea faptelor carnale izvorâte din poftele corpului!
Astfel în viața ta iubite cititor, fie trăiești prin Spiritul, fie în carne, nu există o trăire parțială în Spirit și parțială în carne, căci aceasta duce treptat la a deveni carnali, dacă nu omorâm prin Spiritul toate faptele corpului, ale omului cel vechi!
În Cuvântul lui Dumnezeu găsim exemple de:
Călăuzire divină în înțelegerea Cuvântului lui Dumnezeu – Daniel 9:2.
Călăuzire divină în închinare – Iuda 1:20.
Călăuzire divină în lucrarea spirituală - Filipeni 3:3, Faptele Apostolilor 16:6-10; 1 Petru 1:12.
Călăuzire divină în dărnicie – 1 Regi 17:8-14.
Trebuie să fim conduși de Spiritul în dărnicie, binefacere, milostenie?
Unii vor spune că sunt conduși de dragostea lor? Dar oare avem noi mai multă dragoste decât Spiritul Sfânt? Este superioară mila noastră față de mila Spiritului? Apoi, putem să manifestăm noi o dragoste creștină fără Spiritul Sfânt?
Călăuzire divină în comportare – Galateni 5:16-23, în relații frățești – Filipeni 4:2.
Călăuzire divină în îmbrăcăminte – 1 Timotei 2:9.
Călăuzire divină în hrănire – Faptele Apostolilor 27:34-36.
Călăuzire divină în călătorie – Faptele Apostolilor 27:9-10
Călăuzire divină în lucrarea fizică – a) agricultură (Isaia 28:23-29); b) metalurgie, tâmplărie, industrie, țesături, croitorie, etc. - Exod 31:3-11.
În concluzie, Biblia este clară, noi trebuie să fim călăuziți totdeauna de Cel care este singurul: “Dumnezeu înţelept” (Romani 16:27), în caz contrar, vom predinde noi ca fiind înțelepți și ca fiind dumnezei, și vom nega astfel declarația Scripturii că Dumnezeu este singur Înțelept!!!
În Psalmi 73:23-24, SCC, se spune: “Dar eu sunt întotdeauna cu Tine: Tu m-ai apucat de mâna dreaptă, mă vei călăuzi cu sfatul Tău şi, după aceea, mă vei primi în glorie”.
Iată Dumnezeu ca Părinte ne apucă de mână și ne călăuzește cu sfatul Lui totdeauna, căci noi dorim totdeauna să fim cu El! Noi dorim ca Dumnezeu să fie: „stânca inimii mele şi partea mea pentru totdeauna” (Psalmi 73:26).
Cum să obținem călăuzirea divină:
În primul rând, să dorim călăuzirea lui Dumnezeu ca Psalmistul – Psalmi 119:10.
Apoi, să nu ne încredem în propria înțelepciune sau înțelegere și putere – Proverbe 3:5, cerând înțelepciunea de la Dumnezeu (Iacob 1:5) și căutând-o ca argintul (Proverbe 2:1-5).
De asemenea, să ne crucificăm carnea ca să trăim potrivit Spiritului – Roman 8:4-7.
Apoi este important să ne oprim în a mai face lucruri din carne, odihnindu-ne de lucrările noastre carnale – Evrei 4:10.
Domnul Iesus nu a făcut nimic de la El însuși, ci doar ce a văzut pe Tatăl făcând, aceea a făcut și Fiul (Ioan 5:19), de aceea lucrările Lui au fost ale Tatălui din El care era prezent prin Spiritul (Ioan 14:10).
Urmând acest exemplu, să nu mai facem nimic de la noi înșine, ci doar ceea ce vedem și auzim, adică primim de la Domnul!
Chiar dacă în prezent nu suntem prefecți, unii sunt începători, dar în viață să căutăm să facem: “voinţa lui Dumnezeu cea bună, şi bine-plăcută şi perfectă” (Romani 12:2, SCC). Căci ținta noastră trebuie să fie perfecțiunea (Matei 5:48).
Și chiar dacă în prezent nu suntem perfecți, El ne poate îngădui sau permite să facem anumite lucruri, dar chiar și atunci, înainte de a le face, trebuie să primim înștiințarea divină, că ne este permis cutare sau cutare lucru! Fie în lucrarea spirituală (1 Corinteni 16:6-8); fie în viața de familie (1 Corinteni 7:1-6); fie în afaceri (Iacob 4:13-16), fie în alte situații.
Astfel fie El ne spune: “îți este îngăduit să faci acel lucru”, fie El ne cere ceva anume să facem, care nu este doar o îngăduință, ci este: voința Lui cea bună, plăcută și perfectă, care reprezintă voința Lui expresă (Romani 12:2), noi trebuie să căutăm și să urmăm călăuzirea Lui!
Astfel, “singurului Dumnezeu înţelept, căruia să Îi fie gloria, prin Iesus Christos, în epoci! Amen” (Romani 16:27, SCC).