Întrebare: Ce sunt roșcovelele și de ce sunt pomenite în Biblie?

Răspuns: Citind Scripturile, găsim referințe la animale sau plante, fructe necunoscute de noi care trăim în România, una din aceste referiri sunt: „roșcovelele”, pe care unii nu le cunosc, chiar dacă ele sunt fructele unui arbore care crește în regiunea mediteraneană.

Domnul Iesus face referire la ele într-o parabolă din Luca 15:11-19, SCC: „Iar El a zis: un om oarecare avea doi fii. Şi cel mai tânăr dintre ei a zis tatălui: tată! Dă-mi partea cuvenită de avere; iar el le-a împărţit averea. Şi nu după multe zile, fiul cel mai tânăr, strângând toate, s-a dus într-o ţară îndepărtată; şi acolo a risipit averea lui, vieţuind destrăbălat. Dar cheltuind el toate, s-a făcut o foamete mare în ţara aceea; şi el a început să fie lipsit.  Şi ducându-se, s-a alipit de unu dintre cetăţenii ţării aceia; şi el l-a trimis pe câmpurile lui, să păzească porcii. Şi dorea să se sature din roşcovele pe care le mâncau porcii; dar nici unu nu i-a dat. Dar, venindu-şi în sine, a zis: câţi angajaţi ai tatălui meu sunt îmbelşugaţi de pâini, iar eu pier aici de foame! Ridicându-mă, voi pleca la tatăl meu, şi voi zice: „tată! Am păcătuit împotriva cerului şi înaintea ta.  Nu mai sunt vrednic să fiu chemat un fiu al tău; fă-mă ca pe unu dintre angajaţii tăi.”

Să vedem, în primul rând: ce sunt roșcovelele?

Conform cu Dicționarul limbii române literare contemporane, la cuvântul roșcovele: “Fructul dulce și comestibil al unui arbore care crește în regiunea mediteraneană (Ceratonia siligna); are forma unei păstăi cu pereții tari, de culoare cafenie-închisă și cu multe semințe”.

Fructele roșcovului sunt niște păstăi lucioase, de culoare brun-roșcată și, așa cum transmite sensul literal al cuvântului grecesc pentru roșcove: “kerátion” = „corn mic”, acestea au forma unui corn curbat. 

Roșcovelele se folosesc și în prezent ca hrană pentru cai, vite și porci și în trecut oamenii săraci le consumau (vezi n.s. de la GBV 2001). Fiul mai mic născut într-o familie bogată din parabola cu fiul risipitor ajunsese într-o asemenea stare de degradare, încât era dispus să consume chiar și hrana porcilor (Luca 15:15). De aceea, să vedem în continuare:

Ce învățăm din această întâmplare?

La fel ca și fiul cel mic care s-a născut într-o familie bogată unde și servitorii aveau belșug de pâine, sunt unii care părăsesc: Casa Tatălui, familia lui Dumnezeu: adunarea, și ajung pe plan spiritual în țări îndepărtate și nu mai sunt plasați în locurile cerești în Christos (Efeseni 2:6); ci, în locuința morților, și acolo este foamete spirituală, acolo nu este belșug de pâine ca și în casa Tatălui ceresc, și ajung să consume hrana porcilor (hrana demonilor – comp. cu Matei 8:31), învățături stricare, drăcești, erezii pe post de doctrină (1 Timotei 4:1-3; 2 Petru 2:1-2).

Ne rugăm ca Dumnezeu să-i ajute ca să își vină în sine, și să spună ca Fiul risipitor: „tată! Am păcătuit împotriva cerului şi înaintea ta.  Nu mai sunt vrednic să fiu chemat un fiu al tău; fă-mă ca pe unu dintre angajaţii tăi.”