Isaia 32:8: „Dar cel ales la suflet face planuri alese şi rămâne statornic în ele” (NTR 2007).

 

Oamenii care se apropie de Dumnezeu, care cercetează Biblia, care au primit cu blândeţe Cuvântul (Iacob 1:21), în care sămânţa Cuvântului începe să încolţească, se pot asemăna cu bereenii, care au fost descrişi astfel: Şi aceştia erau mai aleşi decât cei din Tesalonic; ei au primit Cuvântul cu toată bunăvoinţa, cercetând zilnic Scripturile, să vadă dacă aceste lucruri erau aşa.” (Faptele Apostolilor 17:11 GBV 2001).

Carcateristica omului ales la suflet, care este din adevăr (Ioan 18:37), este că acesta face planuri alese, şi apoi stăruie în ele pentru ale împlini! – Isaia 32:8.

Acest om îşi fixează obiective spirituale, şi apoi le împlineşte!

Care sunt obiectivele tale spirituale, iubite cititor? Care sunt ţintele tale în viaţa aceasta? Ai făcut planuri pentru creşterea ta spirituală? Planuri pe care apoi cu stăruinţă şi sârguinţă le împlineşti?

Cei aleşi la suflet fac planuri, ei nu-şi lasă viaţa în „mâna neorânduielii”, în voia „hazardului”, ei nu merg pe idee că timpule schimbă vieţi, nu! Ci ei cred că doar împlinirea Cuvântul lui Dumnezeu schimbă vieţi (Iacob 1:22-25). Şi acesta împlinire a Cuvântului, o atingem mergând progresiv spre desăvârşire, făcând planuri şi stăruind în ele!

Ce s-ar fi întâmplat dacă Dumnezeu nu şi-ar fi respectat planul Său? Şi nu L-ar fi trimis pe Fiul Său pe pământ pentru omenire! Dar Dumnezeu este credincios planurilor Sale (Isaia 25:1; Isaia 46:9-11). Aş ar trebui să fi şi tu iubite cititor!

A-L iubi pe Dumnezeu cu toată gândirea noastră (Marcu 12:30), implică a face planuri spirituale de creştere, de împlinire a Cuvântului sacru! Apoi a împlini planurile depunând tot efortul, denotă a-L iubi pe Dumnezeu cu toată puterea noastră!

Un începător în credinţă poate să-şi facă planuri concrete în patru domenii spirituale importante după cum urmează:

 

Viaţa de rugăciune:

RUGĂCIUNEA este imperios necesară pentru a fi spirituali, trebuie să ai rugăciuni calitative (adică din inimă, cu credinţă), cât şi cantitative (adică de nenumărate ori se roagă şi perseverează în rugăciune) (Iacob 1:5-6; Luca 18:1).

Fixează-ţi ca obiectiv permanent să te rogi pentru început:

» Când studiezi Biblia sau literatura creştină (Proverbe 2:3-5).

» La masă, mulţumind pentru mâncare (Matei 14:19).

» Dimineaţa cerându-i ajutorul şi binecuvântarea pe parcursul zilei (Marcu 1:35).

» Seara, când te culci (Psalmi 141:2), poţi să-i mulţumeşti pentru lucrurile bune de peste zi, şi iertare pentru ceea ce ai păcătuit în ziua respectivă (Psalmi 32:1-5).

Ceea ce te va ajuta să ai rugăciuni pline de ardoare este să spui orice lucru Creatorului tău şi bucuriile şi necazurile; vărsaţi inima înaintea Lui (Filipeni 4:6-7; Psalmi 62:8; Psalmi 142:2). Poţi să-ţi îmbogăţeşti rugăciunile, citind Psalmii, sau gândind la lucruri pentru care poţi să-i mulţumeşti şi să-L lauzi, pentru calităţile Lui, pentru intervenţiile Lui din viaţa ta, cât şi rugăciunile de cerere pentru necesităţile tale, ale familiei, şi chiar pentru a avea putere să-ţi iubeşti vrăj­maşii (1 Tesaloniceni 1:3; 2 Tesaloniceni 3:1; Luca 6:28).

O viaţă de credinţă biruitoare însemnă o viaţă de rugăciune, care să aibă toate tipurile de rugăciune: laudă, închinare, mulţumire, adorare, cerere, implorare, mărturisire, mijlocire pentru alţii. Rugăciunea trebuie să devină plăcerea şi desfătarea noastră, părtăşia noastră dulce cu Tatăl şi cu Fiul (1 Ioan 1:3-4), prin Spiritul Sfânt (Efeseni 2:18; Iuda 1:20).

 

STUDIUL BIBLIEI:

Aceasta implică citire regulată şi meditare profundă (Iosua 1:8).

Dacă nu ai un program de studiu regulat, întocmeşte-ţi unul, citeşte în primul rând Scripturile Creştine (Noul Testament).

Citeşte între un capitol şi maxim trei capitole pe zi, ca să poţi asimila cele citite, dacă citeşti prea mult, vei reţine puţin! Apoi mediteză suficient asupra celor citite, nu trece în grabă peste perlele adevărului; ca să înţelegi cele citite şi apoi să vezi cum să le poţi aplica în viaţa ta.

Scrie într-un carnet sau caiet, versetele ce nu le înţelegi şi fă cercetări pentru a afla înţelesul corect al acelui pasaj, notează-ţi versetele prin care Dumnezeu îţi vorbeşte, notează-ţi ce schimbări înţelegi din Biblie că trebuie să faci în viaţa ta!

Când citeşti Biblia, pentru a înţelege mesajul ei, puneţi următoarele întrebări: Cine spune? La cine spune? Când spune? În ce context spune? Cum pot aplica EU acest pasaj? Ce îmi spune acest verset despre Dumnezeu?

Pentru a înţelege Biblia, trebuie să citim cu atenţie textul şi contextul, după aceea să verificăm şi alte traduceri ale Bibliei şi alte texte care conţin aceeaşi idee, folosind trimiterile sau o concordanţă biblică.

În primul rând, Biblia trebuie citită pentru: a-L cunoaşte pe Dumnezeu (Ioan 17:3); apoi pentru ca El să vorbească, să ne călăuzească, şi astfel să ne umplem cu cunoaşterea Voinţei Lui (Coloseni 1:9); apoi pentru a cunoaşte legea şi poruncile Lui (Psalmi 19:7-11), cât şi alte lucruri folositoare pentru salvare, creştere spirituală, etc. (2 Timotei 3:16-17).

În zilele noastre există o grămadă de ajutoare, în înţelegerea Scripturii care îi pot fi de folos, cum ar fi: Concordanţa, Dicţionare, Lexicoane, diferite traduceri ale Bibliei, broşuri, cărţi, care sunt de un real folos. Dar mai presus de toate ajutorul Domnului prin Spiritul Sfânt, care ne poate ilumina şi pe care trebuie să-l căutăm neîncetat (Romani 8:14), precum şi cei care sunt creştini şi ne pot sfătui (Faptele Apostolilor 8:30-31).

 

Disciplina Meditării:

Meditaţia, reflecţia, cugetarea, este o disciplină importantă în viaţa cuiva care doreşte să devină un discipol al lui Cristos.

Acesta este important pentru a înţelege, a pătrunde în adâncime, a face ordine în gânduri, a memora.

Putem medita la: Dumnezeu şi acţiunile Lui din Biblie şi din viaţa noastră (Psalmi 143:5); putem cugeta la Cuvânt, pentru a-l înţelege şi apoi pentru a găsi modalităţi practice de a-l împlini (Psalmi 1:2; Proverbe 16:20); la creaţia lui Dumnezeu (Geneza 24:63); la timpurile ce le trăim (Luca 12:54-56); la viaţa noastră (1 Corinteni 11:31; 2 Corinteni 12:5); la ceea ce este drept (Luca 12:57), etc.

Fără meditare nu vom înţelege voinţa lui Dumnezeu pentru noi, schimbările ce trebuie să le facem, nu vom putea avea o viaţă ordonată, cu obiective clare, cu o conturare a credinţei în inima şi în gândirea noastră.

Oamenii fără o disciplină a meditării, sunt dezordonaţi, neprincipiali, haotici, fără o ţintă în viaţă, fără o conturare a credinţei ce trebuie urmată, ei nici măcar nu se cunosc pe ei înşişi, nu-şi cunosc părţile bune sau rele ce trebuie înlocuite în viaţa lor!

 

Disciplina postului:

Postul, este o disciplină importantă, şi acesta poate fi de mai multe feluri: abţinerea de la întrebuinţarea mâncării şi a băuturii de orice fel pentru un timp hotărât, de o zi (Faptele Apostolilor 10:30-31) sau mai multe zile (Estera 4:16; Matei 4:2).

Sau un post parţial, adică abstinenţa de la unele alimente, ca carnea şi alcoolul de exemplu (Daniel 10:2-3).

Postul este pentru Tatăl ceresc (Matei 6:18), cu scopul de a împlini o lucrare (Geneza 24:38; 1 Samuel 14:24-26; Faptele Apostolilor 23:12-21), mai este pentru: auto-disciplinare (2 Samuel 11:11), pentru plângerea păcatului şi o manifestare a căinţei (Ezechiel 9:5; Ezechiel 10:1,Ezechiel 1:6; Ioel 1:14-15; Ioel 2:1,Ioel 2:12-17), pregăteşte calea spre primirea revelaţiei (Exod 34:28; Luca 2:37-38), şi caută intervenţia divină (1 Samuel 7:1-12; 2 Cronici 20:1-29), el ne poate ajuta pentru obţinerea unor biruinţe spirituale (Matei 4:2-11; Faptele Apostolilor 13:2-3), cultiva mai mult stăpânirea de sine şi alte virtuţi (Filipeni 4:11-13), deoarece postul este opusul lăcomiei. Pe lângă toate acestea postul adevărat este însoţit de dărnicie şi rugăciune (Isaia 58:4-7,Isaia 1:10; Faptele Apostolilor 13:2-3), şi trebuie făcută în ascuns (Matei 6:16).

Fiecare însă trebuie sa ţină cont de propria sănătate, putere, când doreşte să ţină post (Faptele Apostolilor 9:9), şi să caute călăuzirea Domnului, deoarece Biblia nu fixează zile speciale de post. Însă, Isus spune că dacă dreptatea noastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor şi fariselor (care posteau de două ori pe săptămână - Luca 18:12) cu nici un chip nu vom intra în Regatul cerurilor (Matei 5:20).

Astfel, un începător, poate începe să postească de două ori pe săptămână, de seara până a doua zi la ora 12 la amiază, aproximativ 18 ore. Apoi treptat în timp, fie va adăuga mai o zi şi astfel va posti trei zile până la ora 12, fie va posti două zile, dar mai multe ore, ca de plildă până la ora 14, apoi până la ora 16, apoi până la ora 18, ajungând la 24 de ore în post.

O persoană cu o sănătate foarte şuberdă, poate posti parţial fără să mânânce carne, sau să bea alcool, consumând doar: legume/fructe, timp de: 21 de zile ca şi profetul Daniel (Daniel 10:2-3). Poate posti praţial în fiecare lună, din 30/31 de zile, 21 de zile să mănânce verdeţuri, respectând postul lui Daniel!

 

Precizare:

Chiar dacă la început, diciplinele spirituale sunt mai grele de practicat, şi implică mai multă stăruinţă, perseveranţă, abnegaţie, sârguinţă, din partea omului (comp. cu 2 Petru 1:5), în timp ele vor deveni o plăcere, o desfătare, şi le vei practica natural, nu forţat aşa cum poate pentru început le vei face!

Dar încurajarea Domnului este să ne lepădăm de noi înşine (Matei 16:24), chiar în aceste discipline va fi o luptă cu noi înşine, cu vechea natură pe care trebuie să o eliminăm, ce trage spre egoism, comoditate, îmbuibare, dar dacă Îl iubim pe Domnul Îl vom urma ştiind că nu este un alt mod de viaţă care să ducă la pace şi fericire, la viaţă veşnică!