Isaia 11:7, GBV 2001: „Şi vaca va paşte cu ursoaica, puii lor se vor culca împreună, şi leul va mânca paie ca boul”.

Isaia 65:25, GBV 2001: „Lupul şi mielul vor paşte împreună şi leul va mânca paie ca boul; şi hrana şarpelui va fi ţărâna. Nu vor face rău, nici nu se va distruge nimic, pe tot muntele Meu cel sfânt“, zice Domnul”.

Toată problema animalelor carnivore, prezentate de Biblie ca fiind inițial erbivore și în Regatul lui Dumnezeu tot erbivore, pleacă de la pseudo-știința pe care oamenii o urmează orbește fără să judece un pic problema!

Oamenii stabilesc diferența dintre animalele carnivore și erbivore, prin următoarele descrieri presupuse de ei:

Există și alte descrieri, însă toate acestea sunt destul de relative, deoarece, există specii care contrazic aceste delimitări, însuși omul care potrivit teoriei evoluției este doar un animal evoluat, care poate fi erbivor (vegetarienii) sau carnivor (în special eschimoșii, etc.), și nu se încadrează în nici o descriere, ceea ce indică că aceste descrieri nu sunt ceva pe care să ne putem baza.

Toată această știință omenească nu este adevărata știință, cea divină! – 1 Timotei 6:20-21.

De pildă animale erbivore, ca găinile, au gheare și totuși consumă vegetale, dar aceasta nu înseamnă că nu pot consuma carne! Găinile le place carnea, aleargă în curte după ea dacă o găsesc și o consumă, sau ouăle! Există crescătorii de găini ce hrănesc găinile cu hrană bazată pe oase sau carne tocată!

O grămadă de specii de păsări au gheare și totuși ele consumă vegetale!

Porcii la fel sunt erbivori, dar nu se dau în lături de la carne, sau pot exista ferme porcine care hrănesc porcii cu hrană bazată pe oase sau carne tocată!

În contrast, castorii care sunt numiți: rozatoare ierbivore, au dinți frontali ascuțiți, chiar foarte ascuțiți!  Căci un castor adult poate atinge o lungime de aproximativ 1,3 metri şi o greutate de 27 de kilograme. Întrucât incisivii lui superiori şi inferiori cresc încontinuu, castorul trebuie să şi-⁠i şlefuiască mereu. Suprafaţa anterioară a incisivilor lui este acoperită cu un strat de smalţ dur, dinţii având astfel o margine teşită şi ascuţită. Încovoiate spre interior şi puse în funcţiune de muşchii foarte puternici ai maxilarelor, aceste dălţi naturale pătrund cu uşurinţă chiar şi în cel mai dur lemn.

Și atunci cum de nu sunt carnivori!

Deci toate aceste descrieri ale diferențelor dintre animale erbivore și carnivore nu sunt reale!

Ba mai mult, se cunoaște animalele care se transforme din carnivore în erbivore sau invers!

De pildă, se știe că urșii Panda consumă exclusiv frunze și lăstari de bambus. Bambusul este o plantă dulce cu creștere înaltă, pe care ursul Panda o mărunțește cu ușurință. Dinții ursului Panda, conform savanților, care inițial erau propice smulgerii și mărunțirii cărnii, au evoluat ulterior aplatizându-se, devenind specializați în măcinat pentru a aduce hrana la o consistență de pastă.

De asemenea, urșii europeni pot să se hrănească timp îndelungat exclusiv cu vegetale, cu fructe de toate felurile, boabe, semințe, grăunțe de cereale, rădăcini, frunze, ierburi suculente, muguri de arbori și miere de albine. După trecerea peste iarnă mănîncă o serie de ierburi, rădăcini, mușchi de pământ, etc. În tinerețe urșii sunt probabil numai erbivori, iar unele specii și mai târziu se hrănesc mai bucuros cu vegetale decât cu carne.

Unele animale doar în anumite crize alimentare au fost provocate să treacă la carne, și mai târziu la carne de om, după ce au rănit oamenii și au fost seduși de sângele dulce uman. Urșii și lupi evită omul, doar în situații când femelele sunt însoțite de pui, când dai peste ei când mănâncă, când este rănit, sau dai peste bărlogul lor, atunci te pot ataca.

Și totuși urșii au gheare și dinți puternici și ascuțiți și totuși în cea mai mare parte se hrănesc cu vegetale!

Toate aceste presupuse liste de diferențieri sunt neconcludente pentru a face afirmații certe!

De aceea, nu este greu de crezut că într-un trecut îndepărtat fără poluare, și fără alți factori răi, animalele în întergime indiferent de configurația dinților, sau de alți factori să fi fost erbivore!

De aceea, Scriptura arată că în Regatul lui Dumnezeu nu vor mai fi animale feroce, care vor mânca carne, ci ele vor fi exclusiv vegetale. Deorece înainte de căderea în păcat a omului, în Grădina Edenului, animalele erau blânde supuse omului (Geneza 2:19-20), mai târziu datorită blestemului asupra pământului (Geneza 3:17-18) și omului i s-a dat voie să mânânce carne, deorece suflarea de viață din vegetale nu mai dădea suficientă energie vitală, putere, pentru un trai puternic, sănătos!

Astfel, după căderea în păcat, Dumnezeu a poruncit ca oamenii să mănânce carne, doar sângele să nu mănânce (Geneza 9:3-4). În mod similar, anumite animale, care necesitau o hrană mai consistentă nutritiv, au alunecat treptat spre a consuma carne, unele au devenit exclusiv carnivore, chiar și au modificat într-o anumită măsură constituția, dar aceasta nu este decât o dereglare a lor, o potrivire la nevoile lor, o adaptare la situația lor, la fel ca și culoarea pielii (rasele), nu sunt decât o potrivire la clima unde viețuiesc! Astfel, un grup de oamenii din Africa care s-au bronzat inițial în nergu datorită sorelui intens, iar fiecare generație datorită climei, au transmis la alta, o sămânță cu mai multă melanină (pigmentul de culoare al pielii), până când ea a ajuns la nivelul intens, și așa s-a născut rasa neagră!

Așa și animalele, fie clima sau alte provocări sau sărăcia în alimentație, le-au transformat în carnivore, dar ele în Regatul lui Dumnezeu, pe pământ în mileniu, vor reveni treptat la normal până se va ajunge ca „Lupul şi mielul vor paşte împreună şi leul va mânca paie ca boul; şi hrana şarpelui va fi ţărâna” - Isaia 65:25.