Mulţi oamenii acceptă Biblia ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu, fără să o fi studiat. Alţi o resping, crezând că este doar o altă carte religioasă pe lângă multe altele. Pentru unii oameni, la care Biblia le-a schimbat viaţa, prin care Dumnezeu le-a vorbit, ea este adevărul revelat a lui Dumnezeu!
Acest material caută să răspundă la întrebările: este Biblia o carte demnă de încrederea noastră? Este ea Cuvântul lui Dumnezeu cum se pretinde a fi? Este ea o carte unică, diferită de celelalte cărţi ale omenirii? Este mesajul ei, mesajul lui Dumnezeu pentru întreaga omenire?
Dacă Biblia conţine mesajul lui Dumnezeu pentru omenire, atunci ar fi logic, ca ea să fie cea mai răspândită şi tradusă carte de pe mapamond. Ar fi normal ca ea să conţină afirmaţii de genul: „Aşa vorbeşte Dumnezeu”! Ca ea să vorbească inimilor oamenilor cuvinte vii şi pline de înţelepciune, ca ea să conţină profeţii în ce priveşte viitorul. Ca ea să începă cu facerea lumii şi să ne conducă prin evenimente importante din istoria omenirii până în veşnicie. Ca ea să conţină descrierea lui Dumnezeu, voinţa Lui, poruncile Lui, planul Lui.
Întruneşte Biblia aceste cerinţe, dar şi altele, pentru a arăta că ea este cu adevărat cartea lui Dumnezeu?
În primul rând, putem afirma cu certitudine, că Biblia este o carte unică, ea a fost tradusă în mai multe limbi decât orice altă carte, având acces la ea peste 90% din populaţia globului, fiind tipărită în miliarde de exemplare, depăşind cu mult tirajul oricărei alte cărţi religioase sau non-religioase! Sfânta Scriptură a supravieţuit perioadelor când mulţi conducători au vrut să o distrugă, ea a rezistat peste secole la diferite opoziţii şi critici înverşunate, influenţând mai mult ca orice carte: morala, istoria, convingerile oamenilor, cultura şi vieţile oamenilor.
Biblia declară despre sine, că este insuflată sau inspirată de Dumnezeu (2 Timotei 3:16,2 Timotei 1:17), tot ea mai afirmă, că cei ce au scris-o, au fost conduşi în scrierea Bibliei nu de mintea sau înţelepciunea lor; ci, de Duhul lui Dumnezeu (2 Petru 1:21). Inspiraţia Scripturii putem să o comparăm cu un sufler, care într-o piesă de teatru suflă, le şopteşte actorilor ce trebuie să le spună. Sau ca un patron căruia îi dictează secretarei ce să scrie. Tot aşa, toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu prin intermediul Duhului Sfânt care a vorbit oamenilor sfinţi a lui Dumnezeu (2 Samuel 23:2).
Chiar dacă omenirea are multe cărţi numite sfinte, totuşi ele nu afirmă despre sine că sunt inspirate de Dumnezeu, sau că conţin însuşi rostirea, cuvântul lui Dumnezu. Nici o carte sfântă nu conţine legile scrise de Dumnezeu cu degetul Său, aşa cum Moise a primit cele 10 porunci (Exod 31:18; Deut. 5:1-22). Biblia conţine afirmaţii de genul:„Aşa vorbeşte Dumnezeu” (2 Cronici 24:20); „Aşa vorbeşte Domnul” (1 Samuel 10:18), ea conţine cuvintele rostite de Însuşi Dumnezeu pentru omenire, cuvintele rostite de Fiul lui Dumnezeu şi de mesagerii îngereşti sau umani, trimişi de Dumnezeu (Evrei 1:1,Evrei 1:2; 2:2).
Biblia este exactă din punct de vedere ştiinţific. Ea nu este o carte de ştiinţă, ea este o carte spirituală ce este pentru sufletul omului, dar ea face referire la realităţi, pe care ştiinţa le-a descoperit doar în zilele noastre sau destul de recent, dovedind astfel originea ei divină, pentru că ea conţine o cunoştinţă şi înţelepciune superioară timpului când a fost scrisă.
În timpurile antice, pe vremea când se scria Biblia, existau multe speculaţii cu privire la modul în care pământul este ţinut în spaţiu. Unii credeau că pământul se sprijină pe patru elefanţi care stăteau pe o broască ţestoasă uriaşă. Aristotel, filozof şi savant grec din secolul al IV-lea î.C., susţinea că pământul nu va putea niciodată să stea suspendat în spaţiul gol. În schimb, el susţinea că corpurile cereşti sunt fixate de suprafaţa unor sfere transparente şi solide, fiecare sferă fiind aşezată în interiorul unei alte sfere. Conform supoziţiei lui, pământul se afla în sfera cea mai dinăuntru, iar sfera cea mai dinafară cuprindea stelele.
Dar, în loc să reflecte concepţiile neştiinţifice şi fanteziste din perioada în care a fost scrisă, Biblia afirma într-un mod simplu (aproximativ în sec 15 î.C.): „[Dumnezeu]atârnă pământul pe nimic” (Iov 26:7, Noua Traducere românească - 2007). În originalul ebraic, cuvântul pentru termenul „nimic”, folosit aici înseamnă „pe nici un lucru”. Imaginea prezentată în acest pasaj, este aceea a unui pământ înconjurat de spaţiu gol, şi această afirmaţie, este considerată de erudiţi, drept o remarcabilă viziune pentru acele vremuri. În Theological Wordbook of the Old Testament se spune: „Iov 26:7 descrie în mod remarcabil lumea cunoscută pe atunci ca fiind suspendată în spaţiu, anticipând în felul acesta o descoperire ştiinţifică viitoare”. Biblia a făcut această afirmaţie corectă, cu peste 1000 de ani înainte de Aristotel. Cu toate acestea, concepţiile lui Aristotel au continuat să fie predate ca adevăruri, încă aproximativ 2000 de ani după moartea acestuia! În cele din urmă, în 1687 d.C., Sir Isaac Newton şi-a publicat descoperirile conform cărora pământul este ţinut în spaţiu în raport cu alte corpuri cereşti printr-o atracţie reciprocă, adică prin gravitaţie. Dar acest lucru s-a petrecut la aproape 3200 de ani după ce Biblia afirmase cu o extraordinară simplitate, că pământul este suspensat „pe nimic”!
Un alt exemplu, de exactitate a Bibliei, afirmaţiile ei despre forma pământului. Exista un timp când oamenii credeau că pământul este plat, Biblia nu a fost influenţată de astfel de concepţii, ea a spus adevărul de la bun început! Înainte cu 2700 de ani, de călătoria omului în spaţiu. În Isaia 40:22, Biblia a spus: „El este Cel care locuieşte deasupracercului pământului”. Astfel Biblia nu susţinea concepţia că pământul este plat; ci, că el are o formă sferică.
O altă afirmaţie ce concordă cu ştiinţă, este că Biblia afirmă că „DOMNUL Dumnezeu a făcut pe om din ţărîna pămîntului”, se spune în Geneza 2:7. În The World Book Encyclopedia se spune: „Toate elementele chimice care intră în compoziţia lucrurilor vii se află şi în materia moartă”. Cu alte cuvinte, toate elementele chimice de bază care intră în compoziţia organismelor vii, inclusiv în a omului, se găsesc şi în pământ. Faptul acesta concordă cu declaraţia biblică ce identifică materialul folosit de Dumnezeu la crearea oamenilor şi a tuturor celorlalte lucruri vii.
O altă categorie de dovezi care atestă caracterul inspirat divin al Bibliei sunt profeţiile împlinite. Biblia nu conţine profeţii enigmatice, cifrate, care se pot interpreta în zeci de feluri, ca catrenele lui Nostradamus de pildă, profeţiile bibliei sunt clare, precise în detalii, ele privesc oameni, ţări, oraşe, popoare, evenimente ce vizează o epocă, etc. Biblia de fapt a fost scrisă nu pentru cei învăţaţi, savanţi, ci pentru cei asemănători copiilor, smeriţi, doritori să fie învăţaţi de Tatăl ceresc (Matei 18:1-3).
Iar Profeţiile Bibliei care s-au împlinit, dovedesc că ea este credibilă, un martor al adevărului, că ea este o carte inspirată de Dumnezeu, deoarece oamenii nu au capacitatea de a cunoaşte viitorul cu exactitate (Ieremia 10:23; 2 Petru 1:20,2 Petru 1:21). Biblia conţine sute de profeţii care s-au împlinit cu exactitate. Să prezentăm câteva exemple:
Biblia a prezis cu cca. 200 de ani mai înainte, căderea puternicului imperiu Babilonean şi chiar a declarat numele cuceritorului înainte ca acesta să se nască, şi anume„Cirus”, care avea să elibereze poporul Israel din captivitatea babiloniană. Iar acest lucru a fost spus înainte ca ei să meargă în exilul babilonian, iar istoria a confirmat aceste preziceri (Isaia 14:3,Isaia 1:4; 44:26-45:2). Scripturile au prezis că apele Eufratului, care constituiau o protecţie pentru Babilon, vor seca, iar porţile Babilonului nu aveau să fie închise în faţa lui Cirus (Ieremia 50:38; Isaia 13:17–19; 44:27-45:1). Potrivit istoricului Herodot, profeţia s-a împlinit în cele mai mici detalii. Tot legat de Babilon, există profeţii din secolul 8 î.C. care preziceau distrugerea lui completă (Isaia 13:19-22; 14:22,23), în secolul 1 d.C., oraşul mai avea câţiva locuitori (1 Petru 5:13). Biblia a prezis că Babilonul avea să se transforme într-un morman de ruine. Şi aşa s-a şi întâmplat! Azi, Babilonul este o grămadă de ruine (Isaia 13:20-22; Ieremia 51:37, 41-43). Căci în anul 363 d.C. împăratul lulian a distrus ceea ce a mai rămas din oraş, împlinind profeţia din Isaia, după 1200 de ani de la rostirea ei.
În Biblie se găsesc multe alte profeţii care au avut o împlinire impresionantă.
O altă mostră de profeţii împlinite, sunt cele referitoare la viaţa lui Isus Cristos (Mesia), există peste 300 de referiri profetice despre El în V.T., unele cu aproape 1500 de ani înainte ca Isus să se nască, iar unele din acestea nu depindeau de El ca să se împlinească. Redau într-un tabel câteva din aceste profeţii:
Evenimentul Profeţia Împlinirea
Născut din fecioară |
||
Uciderea copiilor |
||
Fuga în Egipt |
||
Vândut pe treizeci de arginţi |
||
Scuipat şi bătut |
||
Urât fără temei |
||
Răstignit împreuna cu răufăcători |
||
Străpunse mâinile şi picioarele |
Zaharia 12:10; Psalmi 22:1,Psalmi 1:7,Psalmi 1:8,Psalmi 1:16,Psalmi 1:18 |
|
Dispreţuit / hulit şi batjocorit |
||
Îi este dat vin / oţet să bea |
||
Soldaţii au tras la sorti pentru cămaşa Lui |
||
Nu va avea nici un os zdrobit |
||
Străpuns în coasta |
||
|
|
|
Acestea sunt doar câteva exemple de profeţii care atestă caracterul inspirat divin al Sfintelor Scripturi.
Biblia s-a dovedit demnă de încredere, fiind atestată de sute de profeţii împlinite, ceea ce ne conferă încredere că ea este cu adevărat: Cuvântul lui Dumnezeu şi că alte sute de profeţii ce vizează viitorul omenirii se vor împlini negreşit.
Iubite cititor, citeşte Sfânta Scriptură în fiecare zi, meditează asupra ei, roagă-te la Dumnezeu ca El să-ţi vorbească şi să te sfătuiască prin ea ca să creşti spre mântuire. În 1 Petru 2:2, avem îndemnul: „şi, ca nişte prunci născuţi de curând, să doriţi laptele duhovnicesc şi curat, pentru ca prin el să creşteţi spre mântuire”.Fie ca tu să găseşti mântuirea ce o dă Dumnezeu prin Domnul Isus Cristos, descoperită în Sfânta Scriptură, hrănindu-te zilnic cu laptele spiritual al Cuvântului lui Dumnezeu!