Majoritatea grupurilor care spun că sunt creştine, au ca învăţătură fundamentală cea a „Sfintei Treimi” sau a trinităţii, care este definită după cum urmează: Există un singur Dumnezeu, o singură Fiinţă dumnezeiască, însă acest Dumnezeu există în trei persoane: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Prin urmare, Tatăl este Dumnezeu deplin, Fiul este Dumnezeu deplin, Duhul Sfânt este Dumnezeu deplin, toţi aceştia sunt absolut egali, ca putere, ca înţelepciune, co-eterne. Iar cele trei persoane distincte, nu formează trei Dumnezei cum ar fi logic; ci, formează un singur Dumnezeu!
Susţine Biblia care este Cuvântul lui Dumnezeu o astfel de învăţătură?
Dacă Biblia care este adevărul (Ioan 17:17), ar susţine o astfel de învăţătură, atunci ar trebui să găsim în ea afirmaţii clare care să ne ajute să înţelegem acest concept, cu atât mai mult cu cât este ceva iraţional să existe un singur Dumnezeu, o singură Fiinţă, dar trei persoane divine.
Este demn de menţionat, că cuvântul TRINITATE sau SFÂNTA TREIME nu apare în Sfânta Scriptură, nici vreo formulare directă a acestei doctrine, de fapt în Biblie nu găsim nicăieri un Dumnezeu în trei persoane; ci, găsim un Dumnezeu care este o singură persoană. Iar dacă Biblia învaţă că Fiinţa lui Dumnezeu, este distinctă de Domnul Isus şi de Duhul Sfânt, dacă Biblia învaţă că cei trei nu sunt egali, dacă ea învaţă că singurul Dumnezeu este Tatăl ceresc, atunci doctrina trinităţii cade şi este descalificată din poziţia de doctrină biblică şi adevărată, fiind o erezie nimicitoare (2 Petru 2:1). Şi atunci trinitarieni au un Dumnezeu fals, un alt Dumnezeu decât Dumnezeul care a creat toate şi a inspirat Scriptura.
Să vedem în continuare:
Dumnezeu este distinct de Isus Cristos şi De Duhul Sfânt
Dacă Scripturile Îl prezintă pe Dumnezeu ca fiind distinct de Fiul şi de Duhul Sfânt, aceasta ar fi fatal doctrinei trinităţii, care Îl include pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, alături de Tatăl în Fiinţa lui Dumnezeu.
Romani 15:30: „Vă îndemn, fraţilor, prin Domnul nostru Isus Cristos şi prin dragostea Duhului, să vă luptaţi împreună cu mine în rugăciuni către Dumnezeu pentru mine” (Noua Traducere românească 2007). În acest pasaj se face aluzie la Domnul Isus, la Duhul Sfânt şi la Dumnezeu, însă nu este vorba de o triadă de persoane într-un Dumnezeu. Nu, Dumnezeu este prezentat distinct de Domnul Isus şi de Duhul Sfânt, „prin” care ne luptăm în rugăciuni către Dumnezeu. Prin urmare, Romani 15:30, nu susţine că Dumnezeu este o treime de persoane; ci, susţine că există un singur Dumnezeu, şi alte două persoane intermediare, prin care omul se roagă la Dumnezeu.
Iuda 1:20,Iuda 1:21,Iuda 1:25: „Dar voi, preaiubiţilor, zidiţi-vă sufleteşte pe credinţa voastră Preasfântă, rugaţi-vă prin Duhul Sfânt, ţineţi-vă în dragostea lui Dumnezeu şi aşteptaţi îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viaţa veşnică...singurului Dumnezeu, mântuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreţie, putere şi stăpânire, mai înainte de toţi vecii şi acum şi în veci. Amin.” Astfel, persoana „singurului Dumnezeu”, este distinctă de ce a lui Isus Cristos, şi a Duhului Sfânt prin care ne rugăm. Este interesant că această situaţie a unui ‘singur Dumnezeu’, care este altul decât Isus, exista încă înainte de naşterea lui Isus din Maria; căci Dumnezeu nu se schimbă, este acelaşi, mai înainte de epoci, acum şi pentru totdeauna. Întrebarea care se ridică pentru tine iubite cititor, este următoarea: Dumnezeul Tău, este Acelaşi, Unicul, Singurul, diferit de Isus, şi Duhul Sfânt, prin intermediul cărora Îi dăm lui Dumnezeu: „slavă, măreţie, putere şi stăpânire, mai înainte de toţi vecii şi acum şi în veci.” ?
Dar să analizăm în continuare:
Este Tatăl egal cu Fiul şi cu Duhul Sfânt?
Conform Scripturilor, Tatăl este superior Fiului, iar Fiul este superior Duhului Sfânt, atât în poziţie cât şi în atribute (însuşiri, calităţi) – Ioan 16:13-15.
Dumnezeu Tatăl este necreat, nenăscut, fără început, dintotdeauna (Psalmi 90:2; 93:2; 1 Timotei 1:17), Fiul are un început, El este născut din Tatăl în începutul primei zile a creaţiei (Proverbe 8:22-25; Ioan 1:14; 1 Ioan 1:1-3; 2:13,14; 5:18), fiind prima creatură a lui Dumnezeu (Coloseni 1:15; Apocalipsa 3:14).
Duhul sau Spiritul Sfânt, a venit în existenţă după Fiul, fiind născut din Tatăl, însă prin Fiul. Biblia afirmă clar în 1 Corinteni 2:12: „Spiritul Cel din Dumnezeu” (NTTF - 2008), tot la fel în 1 Ioan 4:2, apare în greacă: ek = din, (tradus în Cornilescu cu „de la”), indicând că Spiritul este „din Dumnezeu”.
Trinitatea susţine că Fiul şi Duhul Sfânt au existat dintotdeauna lângă Tatăl, pe când Biblia afirmă negru pe alb, că atât Fiul este „născut din Dumnezeu” (1 Ioan 5:18), precum şi Spiritul Sfânt a ieşit „din Dumnezeu”, deci El are un moment al naşterii Sale. Această naştere, este prin Fiul, deoarece toate sau create prin Fiul (Ioan 1:1-3; Coloseni 1:15-17), cu excepţia Fiului care a fost născut direct de Tatăl (Ioan 1:14,Ioan 1:18; 1 Ioan 5:18), şi toată creaţia (inclusiv Fiul şi Duhul Sfânt) au fost creată în cele şase zile de creiere (Exod 20:11). Această venire a Duhului Sfânt în existenţă, a avut loc la început, în începutul primei zile de creaţie, imediat după naşterea Fiului din Tatăl în început (Coloseni 1:15-18; 1 Ioan 2:13,1 Ioan 1:14; Apocalipsa 3:14). De fapt, „Duhul Fiului” (Galateni 4:6), nu putea exista înainte de Fiul (Proverbe 30:4). Duhul Sfânt a fost creat la început ca şi Fiul, înainte de restul creaţiei, tocmai pentru a fi împreună cu Fiul, un agent al creaţiei (Geneza 1:2; Psalmi 33:6), precum şi un susţinător al vieţii creaţiei (Geneza 6:3).
Dumnezeu Tatăl trăieşte prin Sine, Fiul trăieşte prin Tatăl (Ioan 6:57; 2 Corinteni 13:4), iar Duhul Sfânt prin Fiul este menţinut în existenţă (Coloseni 1:15-17; Coloseni 1:3). Doar Dumnezeu Tatăl are aseietatea, adică existenţa prin Sine, El este singurul care are nemurirea prin Sine, şi nu are nevoie de nimeni să existe (Faptele Apostolilor 17:24-28; 1 Timotei 1:17; 6:16; Apocalipsa 4:11).
Doar Dumnezeu Tatăl este Atocunoscător (Iov 12:13; Psalmi 92:5; Romani 11:33-36), El „singur este înţelept” în mod absolut (Romani 16:27), Fiul nu cunoaşte anumite lucruri (Marcu 13:32; Faptele Apostolilor 1:6,Faptele Apostolilor 1:7), şi cunoaşterea pe care o are, a primit-o de la Tatăl (Ioan 5:19,Ioan 1:20; 12:49,50; Apocalipsa 1:1), iar Duhul Sfânt cercetează lucrurile lui Dumnezeu (1 Corinteni 2:10), o persoană atotcunoscătoare nu mai are nevoie să cerceteze, ea cunoaşte totul!
Doar Dumnezeu Tatăl este Atotputernic (Geneza 17:1; 35:11; Apocalipsa 4:8; 21:22), Fiul a primit de la Tatăl, autoritate, putere (Matei 28:18; Filipeni 3:21). Dacă Isus este Dumnezeul Cel Atotputernic, ce nevoie avea El să primească de la Altcineva: putere şi autoritate? Toate textele indică că Isus are puterea şi autoritatea datorită Tatălui care i-a dat-o, şi nu prin Sine (vezi şi Ioan 3:35; 14:10; 17:1,2). El nu poate face nimic de la El Însuşi şi El nu-şi foloseşte puterea decât după voia lui Dumnezeu (Ioan 5:19,Ioan 1:30; 8:28). De fapt, Însuşi Domnul Isus a spus că va sta „la dreapta puterii” (Matei 26:64), ceea ce însemnă că El îl consideră pe Tatăl – izvorul (sursa) „puterii”, sau persoana care are ‚puterea’ în sensul absolut.
Duhul Sfânt este inferior Fiului şi suspus Acestuia (Ioan 16:13-15); puterea Lui este deci mai mică decât a Tatălui şi a Fiului, iar Duhul Sfânt îşi foloseşte puterea, şi execută diferite lucrări după voia lui Dumnezeu, fiind trimis fie de Tatăl (comp. Luca 24:49, cu Faptele Apostolilor 1:4,Faptele Apostolilor 1:8; Ioan 14:26) fie de Fiul (Ioan 15:26), El nu acţionează independent; ci, după voia lui Dumnezeu (Romani 8:26,Romani 1:27; Evrei 2:4). Acestea sunt doar câteva exemple că Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt nu sunt egali, de fapt Domnul Isus a spus clar: „Tatăl Meu...este mai mare ca toţi” (Ioan 10:29), sau „Tatăl este mai mare ca mine” (Ioan 14:28). Să vedem în continuare:
Dumnezeu este doar Tatăl!
Învăţătura clară a Domnului Isus arată clar că Dumnezeu este doar Tatăl, El declară în Ioan 17:1,Ioan 1:3, ceva ce contrazice flagrant trinitatea: „…Isus şi-a ridicat ochii spre cer şi a zis: Tată, a sosit ceasul!…Şi viaţa veşnică este aceasta: să te cunoască pe tine SINGURUL DUMNEZEU ADEVĂRAT, şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu.” (Ioan 17:1,Ioan 1:3). Deci Isus declară că Singurul Dumnezeu Adevărat este Tatăl, la care se ruga El. De fapt poate Dumnezeu să se roage la Dumnezeu? Domnul Isus nu a spus că Adevăratul Dumnezeu este Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt; ci, Tatăl. Apostolii au înţeles tot aşa; anume că, Dumnezeu era cineva care nu-l include pe Fiul sau pe Duhul Sfânt; ci, este doar Tatăl. În 1 Corinteni 8:5,1 Corinteni 1:6 se spune: „Deci, cât despre mâncarea lucrurilor jertfite idolilor, ştim că în lume un idol este tot una cu nimic şi că nu este decât un singur Dumnezeu. Căci chiar dacă ar fi aşa numiţi „dumnezei” fie în cer, fie pe pământ (cum şi sunt într-adevăr mulţi „dumnezei” şi mulţi „domni”), totuşi pentru noi nu este decât un singur Dumnezeu: Tatăl, de la care vin toate lucrurile şi pentru care trăim şi noi şi un singur Domn: Isus Hristos, prin care sunt toate lucrurile şi prin El şi noi.” Textul acesta spune clar şi fără echivoc, că pentru creştini nu există decât un singur Dumnezeu; şi că Acesta este: „Tatăl”, şi nu cum susţin trinitarienii: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt!
Iar Tatăl este diferit de Isus, pentru că „de la” El vin toate lucrurile; pe când Isus, are rolul de agent fiindcă: „prin El …sunt toate lucrurile” (vezi şi Ioan 6:27; 1 Petru 1:2,1 Petru 1:3; Iuda 1:25).
De fapt, daca citim introducerile de la toate epistolele Noului Testament, vom găsi aproape în toate, această distincţie, între Dumnezeu, care este prezentat ca fiind: Tatăl, şi Isus Cristos, prezentat ca Fiu sau ca Domn.
Dumnezeu este Tatăl Domnului Isus şi Dumnezeul Lui, după cum Isus Însuşi afirmă: „Nu mă ţinea” i-a zis Isus „căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Ci, du-te la fraţii Mei şi spune-le că Mă sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru” (Ioan 20:17; vezi şi Efeseni 1:17; Apocalipsa 3:12).
Este Dumnezeul tău iubite cititor, Dumnezeul Bibliei, Dumnezeul lui Isus? Sau este un alt Dumnezeu inventat de mintea omenească, un Dumnezeu trinitar, o concepţie preluată din filozofie, un Dumnezeu nebiblic?