Matei 24:38-42, SCC: „Deoarece, cum erau ei în zilele acelea dinainte de potop, mâncând şi bând, însurându-se şi măritându-se, până în ziua când a intrat Noe în corabie, şi nu au cunoscut, până a venit potopul şi i-a luat pe toţi; aşa va fi şi venirea Fiului Omului. Atunci doi vor fi în câmp; unu este luat, şi unu este lăsat. Două măcinând la moară; una este luată, şi una este lăsată.  Vegheaţi deci, pentru că nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru”.

 

Luca 17:30-37, SCC: Astfel va fi într-o zi în care Fiul Omului va fi dezvăluit. În ziua aceea, care va fi pe acoperişul casei, iar vasele lui în casă; să nu coboare să le ia. Şi cel din câmp, asemenea, să nu se întoarcă la cele dinapoi. Amintiţi-vă de nevasta lui Lot. Care are să caute să păstreze sufletul lui, îl va pierde; şi care îl va pierde, îl va păstra. Vă zic: noaptea aceea, vor fi doi pe un pat; unul va fi luat, şi celălalt va fi lăsat. Vor fi două măcinând; una va fi luată, iar cealaltă va fi lăsată. Şi răspunzând, I-au zis: Unde Doamne? Iar El le-a zis: Unde este corpul, acolo şi vulturii vor fi strânşi împreună”.

 

Având în vedere că este vorba de viața oamenilor, de veșnicia lor, este important să interpretăm corect orice verset din Scriptură, pentru că prin ea primim viața veșnică (Ioan 5:39).

În Evenghaliile Matei și Luca vedem o descrire a oamenilor din ziua venirii Domnului, când El va fi dezvăluit!

Majoritatea comentatorilor văd în aceste cuvinte, ca fiind descrirea răpirii bisericii!

Însă de multe ori, curentul majoritar este greșit (comp. cu Exod 23:2), și de multe ori doar puțini află adevărul (Matei 7:14).

 

Care este interpretarea corectă a învățăturii Domnului?

Ambele Evanghelii ne dau detalii suficiente pentru a interpreta corect aceste învățături și avertismente din partea Domnului și Învățătorului Iesus.

O interpretare corectă nu trebuie să se bazeze doar pe fraza în sine, în acest caz: unu este luat, şi unu este lăsat…Două măcinând la moară; una este luată, şi una este lăsată”.  

Cuvântul „luat” nu implică automat: răpit la cer!

O interpretarea corectă ține cont și de cuvintele în sine, dar și de contextul în care au fost rostite!

Astfel, în contextul din Evanghelia după Matei,  Domnul face o paralelă dintre „ziua când a intrat Noe în corabie” și ziua venirii Fiului Omului, Iesus spune: „Atunci doi vor fi în câmp; unu este luat, şi unu este lăsat. Două măcinând la moară; una este luată, şi una este lăsată”.  

În judecata lui Dumnezeu revărsată prin potop, cel luat a fost luat de apele potopului și ucis prin înecare, astfel cuvântul „luat” în acest context nu se referă la răpirea la cer, ci la oamenii care vor fi luați de focul divin din ziua de judecată spre nimicire (comp și cu Psalm 52:5; Psalm 58:9).

Iar cei lăsați și neînecați de potop au fost cei ocrotiți în arca lui Noe!

În Evanghelia după Luca, primim mai multe detalii despre cine sunt cei luați și lăsați!

În primul rând, Evanghelistul plasează relatarea în cazul lui Israel, în Ierusalimului pământesc nu a adunării creștine, dacă comparăm Luca 17:31, SCC, unde se spune: “În ziua aceea, care va fi pe acoperişul casei, iar vasele lui în casă; să nu coboare să le ia. Şi cel din câmp, asemenea, să nu se întoarcă la cele dinapoi”. Cu versetele similare din Luca 21:20-21, SCC: Iar când aveţi să vedeţi Ierusalimul încercuit de armate, atunci să cunoaşteţi că s-a apropiat pustiirea lui. Atunci cei din Iudeea să fugă în munţi, şi cei din mijlocul lui să se depărteze, şi cei de prin câmpuri să nu intre în el”. Și din Matei 24:15-18, SCC: „Deci, când aveţi să vedeţi urâciunea pustiirii, cea spusă prin profetul Daniel, stând în loc sfânt; cel citind să înţeleagă; atunci cei din Iudeea, să fugă spre munţi. Cel deasupra acoperişului, să nu coboare să ia cele din casa lui. Şi cel de la câmp, să nu se întoarcă înapoi să ia mantia lui”.

Astfel această relatare din Luca 17:30-37, nu se aplică la situația adunării din ziua revenirii Domnului, ci la situația din Iudeea și Ierusalim, când oamenii vor fi găsiți spirituali în două posturi cea de drepți și cea de nedrepți! Și chiar dacă fizic ei fac același lucru: fie sunt la câmp, fie macină la moară, sau dorm fizic, unul va fi luat de îngerul nimicirii și celălalt lăsat în viață în țara promisă în Israel!

Căci cei lăsați în viață pe pământ, după ziua de mânie a lui Dumnezeu, provin din Israelul natural care se vor întoarce la Iehova şi Iesus în ziua venirii Domnului, despre această convertire a lor şi moştenire a ţări lor, vorbesc aproape toţi profeţii (Isaia 44:1-5; Ieremia 31:35-40; Ezechiel 37:21-28; cap.38,39; Osea 3:4-5; Ioel 3:6-20; Amos 9:11-15; Obadia 17-21; Mica 7:18-20; Tefania 3:12-20; Zaharia 12:1-10; cap.13,14; Romani cap.11).

Revenind la relatarea de bază din Luca 17:30-37, este interesant că în final, apostolii Îl întreabă pe Învățătorul lor despre cei luați, ei Îl întreabă: Unde Doamne! Iar El le-a zis: Unde este corpul, acolo şi vulturii vor fi strânşi împreună”.

Apostoli erau curoși cum suntem și noi azi ca să înțelegem Scripturile, ei l-au întrebat: Unde Doamne?”, cu alte cuvinte: unde vor fi luați? Răspunsul lui Iesus a fost: Unde este corpul, acolo şi vulturii vor fi strânşi împreună”. Adică vor fi luați de moarte, spre nimicirea corpurilor, unde vulturii se vor hrănii din acele corpuri judecate, așa cum se spune și în Apocalipsa 19:17-18, SCC: “Şi am văzut un înger stând în soare, şi a strigat cu voce mare, zicând tuturor păsărilor, cele zburând în mijlocul cerului: „veniţi, strângeţi-vă la cina cea mare a lui Dumnezeu; ca să mâncaţi carne de regi, şi carne de comandanţi, şi carne a unor puternici, şi carne de cai, şi a celor şezând pe ei, şi carne de oameni liberi cât şi de sclavi, şi de mici, şi de mari”.

Precum și în Ezechiel 39:17-22, GBV 2001: Şi tu, fiu al omului», aşa zice Domnul Dumnezeu: «Vorbeşte păsărilor de orice fel şi tuturor fiarelor câmpului: Adunaţi-vă şi veniţi, strângeţi-vă din toate părţile la jertfa Mea pe care o jertfesc pentru voi, o jertfă mare pe munţii lui Israel, ca să mâncaţi carne şi să beţi sânge! Să mâncaţi carnea celor viteji şi să beţi sângele căpeteniilor pământului – a berbecilor, a mieilor şi a ţapilor, a taurilor, toate, vite îngrăşate ale Basanului. Şi veţi mânca grăsime până vă veţi sătura şi veţi bea sânge până vă veţi îmbăta, din jertfa Mea pe care o jertfesc pentru voi. Şi vă veţi sătura la masa Mea cu cai şi conducători de care, cu viteji şi cu tot felul de oameni de război», zice Domnul Dumnezeu. «Şi voi aşeza gloria Mea între naţiuni, şi toate naţiunile vor vedea judecata Mea pe care am făcut-o şi mâna Mea pe care am pus-o asupra lor. Şi casa lui Israel va cunoaşte că Eu sunt Domnul Dumnezeul lor, din ziua aceea înainte”.

Cei luați vor fi cei nimiciți, iar cei lăsați vor fi evreii ce vor rămâne în viață pe pământ în Israel pentru o mie de ani (Apocalipsa 20:3; Zaharia cap. 14; Isaia 2:2-4; Mica 4:1-5).

Există alte versete despre răpirea adunării lui Christos, cum ar fi: 1Tesaloniceni 4:14-17; 1Corinteni 15:50-54, dar textele din: Matei 24:38-42; Luca 17:30-37, nu se referă la răpire.

 

Concluzie:

Ceea ce învățăm noi creștinii de aici, sunt patru lucruri importante:

1) Trebuie să avem principii corecte de interpretare a Scripturilor care să denatureze sensul textului, caci prin Scripturi primim viața eternă (Ioan 5:39); 2) Să nu fim nepăsători ca și oamenii de dinainte de potop care mâncau și beau și nu au luat seama la timpul pe care îl trăiau; 3) Să veghem căci nu știm ziua venirii Fiului Omului; 4) Să ne aducem aminte de nevasta lui Lot, care a privit înapoi la bogățiile din Sodom și s-a transformat în stâlp de sare (Geneza 19:26), ca noi să fim dezlipiți de lume și lucrurile ei.