Conform Scripturilor, toată lumea zace în cel rău, el este conducătorul acestei lumii, și dumnezeul epocii acesteia (1Ioan 5:19; 2Corinteni 4:4). Astfel este de așteptat ca oamenii lumii să aibă un mod de gândire, un comportament influențat de satan, care este viclean, subtil, care se folosește de poftele și dorințele oamenilor (Efeseni 2:1-3). Prin urmare, oamenii în necunoștiință, se îmbracă, se distrează, sărbătoresc în felul lumii, crezând că așa este bine, dar în relitate ei se află sub conducerea lui satan și fac voia Lui!!!

Milioane de oameni din întreaga lume cred că, cu ocazia Crăciunului, sărbătoresc: “ziua de naștere a lui Isus Cristos”. Însă, iubite cititor, te-ai întrebat vreodată dacă crăciunul este o sărbătoare creștină, de ce el nu este în Biblie (2Timotei 3:16-17), dacă crăciunul este o sărbătoare dată de Domnul, de ce primii creștini din secolul I d.Ch, chiar prietenii apropiați ai Domnului, nu au sărbătorit Crăciunul?

Domnul fiind Învățătorul lor, El le-a dat discipolilor săi, instrucțiuni clare cu privire la ce aștepta de la ei, acestea fiind consemnate în Biblie, în noul legămând găsim peste 100 de porunci, sfaturi și exemple, însă celebrarea crăciunului nu se numără printre ele, cum este posibil aceasta dacă Mântuitorul dorește să celebrăm crăciunul?

Așa cum un învățător nu dorește ca elevii săi să treacă peste instrucțiunile pe care li le-a dat, ca să se transforme ei în Învățători, în Stăpâni, nici Fiul lui Dumnezeu nu vrea ca discipolii săi ‘să treacă peste ce este scris’ în Sfintele Scripturi (1Corinteni 4:6), așa cum nici El nu a trecut; ci, a ascultat în toate de Tatăl ceresc (Ioan 5:19,Ioan 5:30; Ioan 7:16-18; Ioan 12:49-50).

Creștinii nu sunt oameni fără sărbători, în fiecare zi ei se bucură de prezența lui Dumnezeu, de bunătatea Lui care se înnoiește în fiecare dimineață față de noi (Plangeri 3:22-23), de textul zilnic (Ieremia 35:15), de harul de peste zi, etc.

Iar în fiecare sâmbătă seara la apusul soarelui până duminică seara la apusul soarelui, ei sărbătoresc ziua Domnească (Apocalipsa 1:10), ziua învierii Domnului.

În fiecare sâmbătă seara, după apusul soarelui (Fapte 20:7) ei se bucură de: închinare, masa de dragoste, de împărtășirea cu corpul și sângele Domnului, de cântarea de laudă, și celebrează moartea Domnului până vine El, aceasta a poruncit Învățătorul creștinilor (1Corinteni 11:3-26).

Apoi duminica dimineața se bucură de serviciu sacru al adunării locale, de rugăciuni, cereri, mijlociri, cântări de laudă și spirituale, profeții, predici, învățături, etc.

Iubite cititor te invităm să urmezi pe Domnul și nu lumea lui satan care va pierii!

De asemenea, Crăciunul fiind o sărbătoare inventată de satan, pentru a-i deturna pe oameni de la adevăratul Christos, care s-a născut primăvara (comp. Luca 3:21-23 cu Ioan 1:29-2:13), spre un alt Isus, unul fals și o altă evanghelie: falsă (2Corinteni 11:4), ce prezint un alt mesaj decât cel original duce la rătăcire, și chiar la pierzare.

Chiar cuvântul: Crăciun este apropiat şi de cuvântul rusesc Korocium care denumea obiceiul de iarnă, precum şi o veche divinitate păgână a iernii şi a morţii.

Iar pe data de 25 decembrie, era sărbătoarea păgână a Soarelui neînvins, Mitra, învingătorul întunericului care se celebra la această dată a solstiţiului de iarnă, când ziua începe să crească, iar noaptea să descrescă. De ce crăciunul este tot pe 25 decembrie?

Răspunsul îl găsim în New Catholic Encyclopedia VOL. III pag. 656: „Potrivit ipotezei lui H. Usener (...) şi acceptate de cei mai mulţi învăţaţi, data naşterii lui Cristos a fost fixată la solstiţiul de iarnă (25 decembrie în calendarul Iulian, 6 ianuarie în cel egiptean) deoarece în aceiaşi zi în care soarele îşi începe reîntoarcerea spre cerul nordic, închinătorii păgâni ai lui Mithra celebrau dies natalis Solis Invicti (ziua naşterii soarelui invincibil).”

Iar în Enciclopedia Catolică scrie: „Binecunoscuta sărbătoare în cinstea soarelui, Natalis Invicti (Naşterea Neînvinsului Soare) serbată în 25 decembrie, poartă în esenţă responsabilitatea pentru data sărbătorii noastre din luna decembrie.”

Iată această sărbătoare a fost un mijloc de a atrage păgânii prin date folosite de ei, unde să-i atragă? Într-o formă de religie care nu mai era un creștinism pur, ci un cult apostat care s-a abătut de la simplitatea în Cristos (2Corinteni 11:1-4).

Ba mai mult, această sărbătoare şi obiceiurile asociate ei, vine din iad, şi fac ca demonii să primească răsplata pentru munca lor, cum? Prin darurile pe care unii le dau la alții, și părinţi la copiii, căci demonii îşi însuşeşte meritele pentru dărnicia făcută de oameni pe baza unei falsități, orice minciună nu este din adevăr ci vine de la tatăl minciunii (Ioan 8:44; 1Ioan 2:21), Cum este minciuna cu nașterea pruncului pe 25 decembrie, și darurile făcute de magi, când de fapt Isus s-a născut primăvara și magii nu l-au mai găsit în iesle; ci, într-o casă la un timp după nașterea Lui (Matei 2:11). Iar atunci nu s-a făcut schimb de daruri ca de crăciun, ci doar magii au dat daruri.

Astfel, toţi oameni care fac daruri de crăciun, le crează merite demonilor, ei muncesc pentru iad, şi nu pentru Dumnezeu și Cristos!!!

Apoi cântecele, programele de cult, învățătura cu crăicunul reprezintă: o altă evanghelie, iar oricine predică o altă evanghelie este blestemat (Galateni 1:6-8).

Oricine nu ascultă de Evanghelia adevărată va suferii într-o flacără; [Domnul] dând răzbunare celor neştiindu-L pe Dumnezeu şi celor neascultând de Evanghelia Domnului nostru Iesus; care vor suferi pedeapsă o pieire eternă de la faţa Domnului şi de la gloria tăriei Lui” (2Tesaloniceni 1:8-9, SCC).