Întrebare: Când Dumnezeu s-a întors de la Israel, şi i-a dat să servească armatei cerului (idolilor) conform cu Fapte 7:41-44?

Răspuns: În Fapte 7:41-44, Ștefan a prezentat pe scurt în fața marelui preot și a sinedriului mărturia lui, arătând prin aceasta, abaterea lui Israel de la legea lui Dumnezeu, și împotrivirea lor față de Spiritul Sfânt (Fapte 7:31), astfel el spune în Fapte 7:41-44, SCC: “Şi au făcut un viţel în zilele acelea; şi au adus sacrificiu idolului, şi se veseleau de lucrările mâinilor lor. Dar Dumnezeu S-a întors de la ei şi i-a dat să servească armatei cerului; după cum a fost scris într-o carte a profeţilor: „casă a lui Israel; voi nu aţi adus pentru Mine vite junghiate şi sacrificii patruzeci de ani în deşert. Dar aţi ridicat cortul lui Moloh şi steaua dumnezeului Remfan, figurile pe care le-aţi făcut pentru a vă închina lor; iar Eu vă voi strămuta dincolo de Babilon.” Cortul mărturiei era cu părinţii voştri în deşert; după cum poruncise Cel vorbind lui Moise, să îl facă după modelul pe care l-a văzut”.

Diakonul Ștefan (Fapte 6:3-6), descrie păcatul lui Israel pe scurt, începe cu vițelul de aur (Exod 32), și sare apoi la închinarea la stele la armata sau oștirea cerului, practicată de Israel mai târziu (2Regi 23:4; Tefania 1:5), întrezisă de legea lui Dumnezeu (Deuteronom 4:19; Deuteronom 17:3).

Apoi sare la idolatria față de Moloh și Remfan, practicată înainte de judecata lor și strămutarea în sclavia babiloneană din secolul 6 î.Ch. căci discipolul Ștefan citează din Amos 5:25-26, GBV 2001, unde profetul Amos, descrie păcatul lui Israel în cartea sa scrisă cca. în 755–750 î.Ch., astfel: “Mi-aţi adus voi jertfe şi daruri de mâncare patruzeci de ani în pustiu, casă a lui Israel? Da, aţi ridicat cortul lui Moloc al vostru şi pe Chiun, idolii voştri, steaua dumnezeilor voştri, pe care i-aţi făcut pentru voi înşivă”.

Mulți înțeleg greșit aceste cuvinte ca și cele din Fapte 7:41-44, interpretând că Israel nu a adus daruri și jertfe lui Iehova Dumnezeul Creator, și Cel care i-a scos din sclvia Egiptului, în cei patruzeci de ani cât au peregrinat prin pustie, însă întrebarea lui Amos și a lui Ștefan nu este o negație a jertfelor lor din pustie; ci, o întrebare cu scopul ca să indice că Israel care a dus patruzeci de ani jertfe lui Iehova (vezi Exod 24:5; Levitic 9), și atunci de ce mai târziu au ridicat alți dumnezei (idoli) și nu s-au mai închinat Lui; ci acestor idoli fără viață?!?

Chiar Ștefan precizează în v.44, SCC: Cortul mărturiei era cu părinţii voştri în deşert; după cum poruncise Cel vorbind lui Moise, să îl facă după modelul pe care l-a văzut”. Deci Israel în cei patruzeci de ani în mare parte (cu câteva excepții: vițelul de aur – Exod 32; închinarea la Baal –Peor – Numeri 25:1-9), au servit lui Iehova prin preoții care făceau serviciu sacru la cortul întâlnirii, deci nu se pune problema că ei erau idolatrii în aceea perioadă de pustie de patruzeci de ani.

Ci, Ștefan tocmai pe acest fapt își construiește argumentarea, de fapt în Iosua 24:31, GBV 2001, se recunoaște următoarele: “Israel a slujit Domnului [„lui Iehova” Sânta Scriptură 1874] în tot timpul vieţii lui Iosua, şi în tot timpul vieţii bătrînilor cari au trăit după Iosua şi cari cunoşteau tot ce făcuse Domnul [„Iehova” Sânta Scriptură 1874] pentru Israel”.

În timpul lui Moise și a lui Iosua și a bătrânilor care au trăit după Iosua, Israel a fost credincios lui Iehova, după aceea s-a corput, așa cum a prezis Moise în Deuteronom 31:22-30.

Ceea ce învățăm din acest articol este: 1) trebuie să citim cu atenție textul și să cunoaștem istoria și alte texte care tratează acel subiect; ca să nu tragem conluzii pripite; 2) Cât timp sunt în viață și lucrează conducători credincioși lui Dumnezeu și poporul este credincios, când au venit regi idolatrii să conducă în Israel și poporul s-a corupt (exemplu: 1Regi 12:28-33).

Dumnezeu să ne ajute și pe noi, ca și pe Iosua care a spus în Iosua 24:15, BC: “Cît despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului [„Iehova” Sânta Scriptură 1874].