Întrebare: creștinii dintre națiuni doar poruncile din Fapte 15:28-29, trebuie să le respecte?

 

Răspuns: În Fapte 15:28-29, apostolul Iacob dă următoarele porunci prin Spiritul, creștinilor ce proveneau dintre națiuni: “Pentru că s-a părut potrivit Spiritului Cel Sfânt şi nouă, să nu fie pusă peste voi nici o greutate mai mare decât acestea, cele de necesitate: Să vă feriţi de cele jertfite idolilor şi de la sânge şi de la cele sugrumate şi de la curvie; de care păzindu-vă, bine veţi face. Fiţi sănătoşi!”

În context este vorba de anumiți iudaizanți care “coborând din Iudeea, învăţau fraţii, că dacă nu aveţi să fiţi circumcişi, potrivit obiceiului lui Moise, nu puteţi fi salvaţi” (Fapte 15:1, SCC).

Ca măsură la această problemă ridicată de iudaizanți, să vedem ce au făcut apostolii Pavel și Barnaba: “Dar făcându-se tulburare şi dispută nu puţină de către Pavel şi Barnaba împotriva lor; au stabilit să se suie Pavel şi Barnaba şi alţi câţiva dintre ei, la apostolii şi bătrânii din Ierusalim, referitor la contrazicerea aceasta”.

Suindu-se ei la Ierusalim, după ce conducerea centrală prin cei 12 apostoli și bătrâni din Ierusalim au dezbătut problema (vezi Fapte 15:4-29). Iar concluzia a fost cea din Fapte 15:28-29!

Întrebările care se ridică sunt: 1) Creștinii dintre națiuni doar aceste patru porunci trebuie să le respecte, respectiv: „Să vă feriţi de cele jertfite idolilor şi de la sânge şi de la cele sugrumate şi de la curvie”? 2) De ce apostolul Iacob a dat doar aceste patru porunci și nu altele sau mai multe?

Să răspundem pe rând la aceste întrebări:

 

1) Creștinii dintre națiuni doar aceste patru porunci trebuie să le respecte, respectiv: „Să vă feriţi de cele jertfite idolilor şi de la sânge şi de la cele sugrumate şi de la curvie”?

Confom cu Matei 28:19-20, un discipol dintre națiuni, devine discipol prin învățarea și respectarea tuturor poruncilor Domnului. De asemenea, în Scripturile creștine sunt peste 100 de porunci care sunt pentru toți creștini, căci din punct de vedere spiritual: “nu este iudeu, nici grec; nu este sclav, nici liber; nu este bărbat şi femeie; pentru că toţi sunteţi unu în Christos Iesus” (Galateni 3:28, SCC). Iar dragostea de Dumnezeu este respectarea poruncilor Lui (1Ioan 5:3). La fel cel care Îl iubește pe Domnul Iesus, păzește poruncile Lui (Ioan 14:21; Ioan 15:10).

Atunci se ridică întrebarea:

 

2) De ce apostolul Iacob a dat doar aceste patru porunci și nu altele sau mai multe?

Deoarece nu era momentul ca Iacob să-i împovăreze cu prea multe porunci, așa cum Domnul a recunoscut despre puterea discipolilor în Ioan 16:12, SCC: “Încă multe am a vă zice, dar nu le puteţi purta acum”.

La fel și Iacob ca să nu-i împovăreze el spune în Fapte 15:20-21, SCC: De aceea, eu judec să nu fie tulburaţi cei dintre naţiuni întorşi la Dumnezeu; ci, să li se scrie: să se abţină de la întinările idolilor, şi de la curvie, şi de la ce este sugrumat, şi de la sânge”.  

Iar Spiritul Sfânt și apostolii au considerat „potrivit, că aceste patru porunci sunt necesare ca să fie subliniate, în acel moment pentru creștinii dintre națiuni. Din cauză că cei dintre națiuni se confruntau atunci cu ispita: jertfelor idolilor, învățătura dezbătută și de Pavel în 1Corinteni cap. 8 și 10, păgâni consumau sânge și animale sugrumate, din care nu s-a scurs sângele (sufletul) animalului! Și se practica curvia (1Corinteni 5:1), de aceea era oportună o repetare a acestor porunci!

Mai mult decât atât, două din aceste porunci au fost date după potop, lui Noe și copiilor lui și implicit tututor națiunilor, căci toți proveneau din Sem, Ham și Iafet (Geneza 10:1)! Iar toate aceste restricţii existau şi înainte de a fi dată legea lui Moise (ferirea de idolatrie – Geneza 35:3-4; de sânge şi animale sugrumate – Geneza 9:3-4; de curvie – Geneza 12:15-18; Geneza 39:9).

Apostolii în frunte cu Iacob și Petru și bătrâni din Ierusalim, conducerea centrală a poporului lui Dumnezeu de atunci, conduși de Spiritul Sfânt au găsit ceea ce era potrivit și necesar în acel moment, și anume aceste patru porunci, pentru a ține piept ispitei păgâne! Aceste patru porunci erau date înainte de legea lui Moise, astfel poruncirea lor nu-i ducea la legea lui Moise, așa cum voiau iudaizanții, și ele erau date deja de mult de Dumnezeu tuturor națiunilor prin Noe, și în vremea patriarhilor.

Din această relatare nu trebuie să înțelegem căci doar aceste restricții sunt pentru creștinii dintre națiuni, căci dacă citim epistolele date adunărilor dintre națiuni (Romani, Corinteni, Galateni, Efeseni, Filipeni, Coloseni, Tesaloniceni) vom vedea mult mai multe porunci!

Să ne însușim toate poruncile, iar Dumnezeu cu siguranță ne va da putere să le împlinim pe toate, dacă și noi ne dăm toată silința (2Petru 1:5).