1Corinteni 2:2, SCC: Pentru că am hotărât să nu ştiu ceva între voi,

decât pe Iesus Christos; şi, pe Acesta crucificat”.

 

Apostolul Pavel a scris prin inspirație divină adunării din Corint (1Corinteni 1:1-2), că el nu dorea să vină în orașul Corint, la ei cu mesaj bazat pe “o superioritate a cuvântării sau a înţelepciunii” (1Corinteni 2:1), pe filozofia care era dominantă în Grecia de atunci, ci el le-a spus că s-a hotărât binânțeles prin călăuzirea lui Dumnezeu prin Spiritul Sfânt, ca să nu știe altceva între corinteni “decât pe Iesus Christos; şi, pe Acesta crucificat”. Acest mesaj despre jertfa Domnului prin cruce era în opoziție cu filozofia greacă și cu minunile cerute de iudei, așa cum el spune în 1Corinteni 1:22-24, SCC: “deoarece iudeii cer semne, şi grecii caută înţelepciune, dar noi predicăm pe Christos crucificat; pentru iudei este un motiv de poticnire, iar pentru naţiuni este o nebunie;  însă lor, celor chemaţi, atât iudei cât şi greci, îl predicăm pe Christos ca putere a lui Dumnezeu şi înţelepciune a lui Dumnezeu”.

Aceasta nu însemnă că Pavel nu a predicat despre Dumnezeu Tatăl (Fapte 14:15), despre nașterea lui Iesus din fecioară (Galateni 4:4), învierea Sa (Fapte 17:31), alte evenimente din viața Lui (Fapte 13:23-30); ci, aceasta însemna că:

1) Accentul era pe Christos crucificat (1Corinteni 1:23).

2) Orice alt subiect despre Domnul Iesus îl lega de acest subiect al crucii (exemplu învierea de moartea Sa - 1Corinteni 15:1-4).

3) Orice altceva predica: despre Dumnezeu (Fapte 17:24-28), Regatul lui Dumnezeu (Matei 24:14), dreptate, înfrânare, judecata veșnică (Fapte 24:25), etc. îl lega de Christosul crucificat, căci nu există înfrânare, fără El, fără puterea și exemplul Lui. Iar prin El suntem socotiți drepți, El este Judecătorul rânduit de Dumnezeu care va judeca.

Astfel, indiferent ce subiect biblic predicăm, toate să le legăm de jertfa lui Iesus care a fost răstignit pe cruce pentru noi!

Astfel jertfa Domnului Iesus este cel mai important subiect al Evangheliei, fără acestă jertfă fără cusur (1Petru 1:18-19). prin care s-a plătit prețul de răcumpărare (Marcu 10:45; 1Timotei 2:5-6), nu ar fi existat învierea Domnului, Iesus a fost înviat tocmai pentru că jertfa Sa a fost fără cusur, El a fost un om drept, locuința morților nu i-a putut ține sufletul (Fapte 2:23-33). Fără moartea Acestui drept pe cruce nu exista nici înălțare la cer în glorie, nici revenire în glorie, nici salvare, iertare, etc.

De aceea, “am hotărât să nu ştiu ceva între voi, decât pe Iesus Christos; şi, pe Acesta crucificat”.

Este aceasta și hotărârea ta, iubite cititor?