Dumnezeu exista din vesnicie în vesnicie (Psalm 90:2; Neemia 9:5). Când exista singur în vesnicie, El era împlinit, El nu avea nevoie de nimeni sau nimic pentru a exista sau a fi fericit (Fapte 17:25). Numele lui Dumnezeu este Iehova, si însemna: „El va fi”. Astfel El va fi orice este necesar pentru Sine, fara a avea nevoie de cineva!

Expresia „Dumnezeu”, înseamna „mare” sau „puternic” derivând de la o radacina care înseamna: „puternic”. De aceea Biblia ne spune despre Dumnezeu: „Nu umplu Eu cerurile si pamântul?“ zice Domnul” (Ieremia 23:24). Ba mai mult, El este dincolo de creatie, mai mare ca ea, El nu poate fi cuprins nici de cerurile cerurilor, dupa cum este scris: „Iata, cerurile si cerurile cerurilor nu Te cuprind” – 1Regi  8:27 GBV.

Iehova a avut atributul: stapânirii din totdeauna, El era stapân peste propriile: sentimente, peste ratiune si vointa, despre El se spune ca „El este milos si plin de îndurare, încet la mânie si de o mare bunatate si Se întoarce de la rau.”Ioel 2:13, GBV 2001.

Regatul lui Dumnezeu a început sa existe o data ce Iehova la început a creat: cerurile si pamântul (Geneza 1:1). Ele au constituit teritoriul, condus de Dumnezeu si locuit de îngeri si apoi de animale si oameni, care erau supusii regatului si a regelui: Iehova (Geneza cap. 1,2).

Regatul este teritoriul, peste care domneste Dumnezeu, care este Rege, Domn si Stapân (1Cronici 29:12; Psalm 96:9-11; Psalm 99:1-4; 1Timotei 1:17).

Regatul la început, înainte de caderea lui Lucifer si a primilor oameni, cuprindea toate locurile create de Dumnezeu, atât cerurile spirituale, cât si cele fizice, precum si pamântul (Geneza 1:1). 

Conform cu 2Corinteni 12:2, exista trei ceruri si anume:

(1) Primul cer, cel de deasupra noastra: atmosfera care înconjoara pamântul (Geneza 1:8; Matei 6:26; Matei 16:1-3). Acest cer material a fost creat în ziua a doua a creatiei (Geneza 1:6-8).

(2) Cosmosul, universul fizic (Psalm 8:3; Iov 38:31-33), creat în ziua a patra a creatiei (Geneza 14-19).

(3) Cerurile spirituale unde se afla Dumnezeu, îngerii (Matei 18:10; Apocalipsa 4), creat în ziua întâia, la începutul primei zile de creatie (Geneza 1:1), dupa facerea Fiului si a Spiritului Sfânt.

Acest al treilea cer, este seamana cu univerul fizic, de fapt creatia fizica a fost creata dupa modelul celei spirituale (comp. cu Evrei 8:5). Apoi cerul spiritual este paralel cu universul fizic, dar fiind în dimensiunea spirituala, el este mai mare ca universul fizic, mai înalt ca El, în înaltimea lui se afla: tronul lui Dumnezeu, care nu are un corespondent în univerul material, fiind deasupra lui (Isaia 14:13-14).

Putem sa ne imaginam cerul spiritual privind cerul fizic, constelatiile, cerul spiritual este asemanator cu cel fizic, cel fizic este copia sau imaginea celui spiritual (comp. cu Evrei 9:24).

              Supusi Regatului lui Dumnezeu din cer, sunt creaturi ce au corpuri spirituale si care au diferite pozitii si lucrari si ei au fost creati în început, atunci când au fost create: cerurile spirituale (Geneza 1:1), de aceea, îngeri erau prezenti atunci când a fost întemeiat pamântul (Iov 38:4-7). Îngerii au fost creati în începutul zilei întâi a creatiunii, dupa nasterea din Tatal a Fiului si a Spiritul Sfânt. Atunci când a fost creat cerul spiritual, au fost creati si îngerii.

Îngerii au fost creati înainte de univerul fizic, în început, de pilda îngerul responsabil cu soarele a început sa serveasca ca: „lumina” în partea a doua a primei zile a creatiei (Geneza 1:4-5), în timp ce astru propriu zis al soarelui a existat doar din ziua a patra (Geneza 1:14-16). Aceasta creatura spirituala a fost lumina din prima zi când Dumnezeu a spus: „Sa fie lumina!“ Si a fost lumina.” (Geneza 1:3 GBV 2001). Ulterior în ziua a patra, cel care a servit deja ca lumina, a fost pus ca supraveghetor peste soare!

Îngerii sunt creaturi spirituale perfecte, care au fost create de Dumnezeu prin Fiul (Cuvântul) si prin Spiritul Sfânt (Psalm 33:6; Psalm 148:1-5; Coloseni 1:15-17). Deci îngerii nu sunt sufletele copiilor morti, cum cred unii, nici nu sunt creaturi care au evoluat dintr-o forma inferioara de existenta într-una superioara; ci, ei au fost creati direct: îngeri.

Biblia vorbeste de o mare ostire de îngeri buni (1Regi 22:19; Psalm 68:17; Psalm 148:2). Dumnezeu are miliarde de creaturi spirituale în subordinea Lui (Daniel 7:9-10; Apocalipsa 5:11).

În Biblie, cuvântul: înger vine din ebraicul: „mal’ak” si din grecescul: „angelos”, si au întelesul de: trimis, sol, mesager (vezi Maleahi 3:1 n.s. si Apocalipsa 1:20 n.s BCR), sensul cuvântului nu indica natura fiintei, ci rolul ei. Natura îngerului este spirituala, îngerii sunt spirite (Psalm 104:4; Evrei 1:7).

Îngerii sunt spirite (1Regi 2219-22), ei mai sunt numiti si: fii ai lui Dumnezeu (Iov 16; comp. Daniel 3:25 cu v.29); ‘dumnezei’ (Psalm 8:5; Psalm 97:7). Ei au corpuri spirituale, descrise ca fiind: vânturi sau flacari de foc (Evrei 1:7). Îngerii, au fost vazuti de oameni uneori sub forma de corpuri de oameni sau cai de foc (2Regi 2:11; 2Regi 6:17).

Îngerii îl cunosc fata în fata pe Dumnezeu (Matei 18:10); sunt mai puternici si mai întelepti ca omul (Psalm 103:20; 2Regi 19:35), si prin urmare sunt fiinte dintr-o categorie mai înalta decât omul (vezi Psalm 8:5). Doar crestinii care vor ajunge în cer, vor fi ca îngerii (Matei 22:30; Marcu 12:25).

Îngerii cu toate ca nu au corpuri materiale, se pot materializa luând corpuri de oameni, si aparând oamenilor în general sub forma de barbati (Geneza 18:2; Geneza 19:1-2). Îngerii au în lumea spirituala fie chip de barbati (Zaharia 2:1-3; Daniel 10:5-6), dar e posibil ca unii îngeri sa aiba si chip de femeie (vezi Zaharia 5:9), ei pot avea un chip asemanator cu unele animale, ca de pilda: calul (Zaharia 1:8-11; comp. Apocalipsa 4:7; Apocalipsa 11:9 cu Luca 10:19).

 

Ce categorii de îngeri exista si care este rolul lor?

În mod evident ei sunt împartiti în ranguri diferite, dupa cum urmeaza:

Heruvimii (Geneza 3:24), ei sunt primii în rang, ei sunt în numar de 12 (comp. Cu 1Regi 7:25,1Regi 7:44; 1Regi 10:20; Apocalipsa  21:12), din care pozitia cea mai înalta o au cele patru fapturi vii sau heruvimi (Ezechiel 1:5-10; Ezechiel 10:15,Ezechiel 10:20), care stau atât împrejurul tronului cât si în mijlocul tronului, si Îl reprezinta pe Dumnezeu (Apocalipsa 4:6). Altii patru heruvimi stau la colturile pamântului si au în grija: planeta pamânt (Apocalipsa 7:1), iar ceilalti patru au în grija celelalte planete si stele (Exod 26:1,Exod 26:31).

Apoi sunt serafimi, în numar de douazeci si patru (comp. cu 1Cronici 24:1-19) din care doi stau deasupra Domnului Isus si striga unul la altul: sfintenia lui Iehova (comp. Isaia 6:1-3 cu Ioan 12:41,Ioan 12:45). Cei doi serafimi au fost lânga Isus Cristos si atunci când El a înviat, fiind vazuti sub forma a doi barbati (Luca 24:4; Ioan 20:12-14). Ceilalti serafimi au rolul de preoti lânga marele preot: Isus (Isaia 6:5-7).

Apoi urmeaza cele sapte spirite care stau în fata tronului si pot transmite la porunca lui Dumnezeu: har si pace (Apocalipsa 1:4; Apocalipsa 4:4-7). Rolul lor este sa fie ochii lui Iehova care cutreiera tot pamântul (Zaharia 4:10), iar dupa învierea Domnului, ochii lui Isus Cristos, spirite trimise pe tot pamântul (Apocalipsa 5:6). Aceste sapte spirite sunt „sapte lampi de foc arzând înaintea tronului”, ele sunt cele sapte candele ale sfesnicului vazut de profetul Zaharia (Zaharia 4:2,Zaharia 4:10).

Acest sfesnic are un corespondent în fiecare adunare crestina, astfel fiecare adunare este un sfesnic cu rol de iluminare (Apocalipsa 1:20; Matei 4:14-16), ce transmite lumii: dreptatea, bunatatea, adevarul, întelepciunea si alte roade ale luminii prin crestini (Efeseni 5:9-16).

Iar dupa cum lumina fizica descompusa printr-o prisma da sapte culori, în mod asemanator lumina spirituala si ea se descompune în sapte atribute, astfel un singur sfesnic dar sapte brate, o singura lumina dar sapte faclii. O singura lumina spirituala dar sapte calitati divine.

Apoi urmeaza capeteniile sau arhanghelii (Efeseni 1:21), cuvântul arhanghel înseamna: „înger conducator”. Fiecare capetenie este rânduit peste un sistem solar (Iov 38:32), ulterior capetenii au fost rînduite peste o tara (comp. cu Daniel 10:13,Daniel 10:21; Daniel 12:1).

Apoi urmeaza: domniile (Coloseni 1:16) numite si „gloriile” (2Petru 2:10), fiecare domnie conduce o stea sau o planeta indiferent de marime (Apocalipsa 8:10), si o legiune de îngeri.

Ulterior au fost rânduiti alte domnii peste o regiune dintr-o tara (comp. cu Daniel 6:2). De pilda, Israel care are 12 triburi (Exod 24:4), are 12 domnii (comp. cu Numeri 17:2,Numeri 17:6), iar în subordinea lor sunt 12 legiuni de îngeri care erau gata sa intervina pentru Domnul Isus daca era necesar (Matei 26:53).

Apoi urmeaza: autoritatile, fiecare autoritate conduce satelitii naturali ai unei planete, ulterior altii au fost rânduiti peste un oras mare (comp. cu Luca 19:17).

Apoi urmeaza: puterile, fiecare satelit natural al unei planete este condus de o putere, iar daca sunt mai multi sateliti, peste ei este o autoritate.

Ulterior alte puteri au fost rânduite peste fiecare oras mai mic, sau sat si astfel aceste localitati sunt conduse de o putere. Fiecare putere are un atribut si o lucrare specifica, dar teritoriala, ca de pilda: spirit de întelepciune si descoperire (Efeseni 1:17); spirit de îndurare si rugaciune (Zaharia 12:10); spirit de credinta (2Corinteni 4:13); spirit de întelepciune si pricepere (Isaia 11:2)[1].

Apoi urmeaza: santinelele sau strajerii, care se ocupa cu anumite procese, fenomene sau activitati naturale ale fiecarei planete, stale sau staeliti.

Ulterior alti strajeri, au fost pusi peste anumiti oameni alesi de Dumnezeu, sunt supravegheati de o santinela care este superioara unui înger simplu. De pilda: omul lui Dumnezeu: Daniel avea pe îngerul Gabriel care era o santinela prin care Dumnezeu lucra în viata lui (Daniel 9:21). Mai târziu Gabriel a fost santinela fecioarei Maria (Luca 1:19,Luca 1:26). 

Apoi urmeaza: îngerii, ei ajuta santinele în lucrarea lor.

Dupa facerea omului, fiecare om are cel putin un înger cu rol de supraveghere (Matei 18:10; Evrei 1:14).

Îngerii sunt organizati în legiuni (Matei 26:53), o organizare asemanatoare cu armata romana din timpul lui Isus. O legiune romana avea între 4000 si 6000 de soldati, deci si legiunile de îngeri, pot fi legiuni mai mari sau mai mici în functie de numarul de suflete, de marimea teritoriului.

 

Care era starea Reagtului ceresc al lui Dumnezeu?

Biblia descrie cerul ca un paradis, adica un parc (gradina) al farmecului, al desfatarii. De fapt, paradisul pamântesc din Gradina Edenului a fost creat dupa modelul cel ceresc (2Corinteni 12:1-4; Apocalipsa 2:7; comp. cu Evrei 8:5).

În cele sase zile ale creatiei pâna la caderea lui Lucifer si a lui Adam si Eva, toate creaturile din ceruri Îl laudau pe Iehova Dumnezeul Creator (vezi: Psalm 103:19-22; cap. 148).

În cer era mare bucurie, îngerii „strigau împreuna de bucurie si toti fiii lui Dumnezeu scoteau strigate de lauda?” (Iov 38:7 NW). Fiecare îsi îndeplinea rolul pentru care a fost creat, astfel Fiul ca maestru înaintea lui Iehova era la lucru, ca Întelepciune, ca slujitor al Tatalui (Proverbe 8:30,Proverbe 8:31); Spiritul Sfânt lucra si El la porunca Întelepciunii (Geneza 1:2; comp. Proverbe 8:22-25 cu 1:20-23); si îngerii ascultau de Dumnezeu îndeplinindu-si sarcinile primite (Psalm 103:20).

Toate functionau excelent în cer si pe pamânt, nu exista raul, pacatul sau suferinta, toate lucrarile Lui sunt perfecte (Deuteronom 32:4). Scopul lui Dumnezeu nu a fost ca creaturile sa sufere sau sa moara! Atunci când s-a sfârsit creatia, ea a fost descrisa astfel: „Dumnezeu s-a uitat la tot ce a facut si toate erau foarte bune” – Geneza 1:31, NTR.

 

Cine erau supusii Regatului lui Dumnezeu pe pamânt?

Creatorul ne-a revelat în cartea Sa: Biblia: facerea primilor oamenii: Adam si Eva, precum si scopul Sau cu ei si pamântul (Geneza 1:26-28; Geneza 2:7-25). Din Sfintele Scripturi aflam, cum Dumnezeu i-a creat pe oameni perfecti, pentru ca toate Dumnezeu i-a pus în Gradina Edenului, care era un parc, un paradis, o gradina a farmecului a desfatarii (vezi: Geneza 2:8,Geneza 2:15 n.s. BCR) si le-a dat stapânirea peste pamânt si peste toate vietuitoarele (Geneza 1:28), dar le-a dat porunca de a nu mânca din pomul cunostintei binelui si raului (Geneza 2:16-17). Aceasta era singura interdictie din gradina!

Scopul lui Dumnezeu cu ei a fost: „Si Dumnezeu i-a binecuvântat si Dumnezeu le-a zis: „Fiti roditori si înmultiti-va si umpleti pamântul si supuneti-l; si stapâniti peste pestii marii si peste pasarile cerurilor si peste orice vietate care se misca pe pamânt” – Geneza 1:28 GBV 2001.

Acest scop a lui Dumnezeu avea trei aspecte: 1) înmultirea oamenilor si umplerea pamântului; 2) supunerea pamântului, adica transformarea acestuia într-un paradis ca Edenul (vezi si Geneza 2:15); 3) stapânirea peste toate tipurile de vietuitoare.

 

Dar în viitor se va împlini scopul lui Dumnezeu: pamântesc-material! În primul rând, partial pe acest pamânt, si apoi final pe noul pamânt!

Astfel, la revenirea Domnului Isus, scopul lui Dumnezeu se va împlini partial pe acest pâmânt, deoarece chiar în mileniu vor exista pacatosi, oameni care vor fi pedepsiti cu moartea (Isaia 65:20), si la sfârsitul mileniului va exista o razvratire a multora care vor trece de partea lui Satan (Apocalipsa 20:7-10).

Dar cu toate acestea, este bine ca Diavolul si îngerii lui vor fi închisi în adânc pentru o mie de ani (Apocalipsa 20:1-3; Isaia 24:21-22).

Astfel, în cea mai mare parte, pamântul va fi eliberat de oamenii rai care Îl polueaza si distrug si le fac rau semenilor lor (Psalm 37:9-11; Apocalipsa 11:18). Oamenii drepti se vor înmulti pe pamânt (Isaia 65:20-22), pamântul va fi supus unei lucrari de regenerare, începând cu venirea lui Isus, oamenii îl vor lucra transformându-l treptat într-un paradis (Matei 19:28; Isaia 32:15-17; Isaia 35:1-2,Isaia 35:7).

Astfel în mileniu, nu vor mai fi: razboaie (Psalm  46:8-9; Isaia 2:4), foamete, va fi hrana din abundenta (Psalm 72:16; Isaia 65:22), bolile, batrânetea si moartea datorita pacatului adamic vor fi înlaturate (Isaia 33:24; Isaia 35:5-6; Isaia 25:8; Iov 33:25). Va fi pace si locuinte pentru toti (Isaia 32:17-18; Isaia 65:21-22; Mica 4:3-4).

Iar toate vietuitoarele vor fi supuse omului, nu vor exista pericole din partea animalelor, cele salbatice nu vor mai fi feroce, vor fi relatii armonioase între om si animale (Isaia 11:6-9; Isaia 65:25; Osea 2:18).

Cu toate ca Adam si Eva au pacatuit si astfel pamântul nu a devenit un paradis (Geneza cap.3), totusi scopul lui Dumnezeu nu s-a schimbat, doar amânat din cauza pacatului introdus în lume, astfel, aceasta decadere a omului si a planetei nu este decât pentru un timp (Romani 8:19-22).

În viitor acest plan se va împlini partial în mileniu (Isaia 65:7-25; Apocalipsa 20:1-7), iar apoi acest plan se va materializa pe deplin si pentru eternitate pe pamântul cel nou care va fi vesnic (Isaia 65:17; Isaia 66:22; Apocalipsa 21:1-4).



[1] Si darurile Spiritul Sfânt, sunt puteri ale Lui (Luca 4:14; Romani 15:13,Romani 15:19; 2Petru 1:21), dar ele nu sunt teritoriale, ci ele conduc si influenteaza  persoane, nu un oras sau un sat.