Numele de Anabaptism a fost dat acelei mişcări religioase ce s-a dezvoltat în timpul Reformei din secolul XVI a cărei caracteristică generală a fost protestul faţă de „botezul” pruncilor practicat de „Biserica” Romano-Catolică şi de „Bisericile” Protestante, „botez” pe care îl considerau nescriptural şi invalid.

Cuvântul „Anabaptist” înseamnă „re-botezător”.

Însă ce botez au practicat şi practică anabaptiştii?

În crezul lor, în lucrarea: „Treizeci şi trei de articole de credinţă”, se afirmă: „Ca slujitori ascultători ai lui Dumnezeu, apostolii au făcut lucrurile în felul acesta, pornind din Ierusalim şi predicând Evanghelia în toate ţările. Şi toţi cei ce au auzit, au crezut şi au primit cu bucurie învăţătura aceasta cerească, au fost făcuţi ucenici şi urmaşi, au fost botezaţi cu apă în numele Dumnezeului triunic, intrând astfel în legământ cu Hristos,pentru a păzi toate cele poruncite de El.”

Unde învaţă Biblia aşa ceva?

Că apostolii au făcut botezuri, citez: în numele Dumnezeului triunic” ?!?

Întrebarea care se ridică este:

 

Ce botez au practicat apostolii?

Apostolii au interpretat şi aplicat corect porunca primită de la Domnul în ce priveşte botezul, şi astfel interpretând-o şi aplicând-o corect, ei au botezat în toate cazurile consemnate în Scripturi: „în numele lui Isus Cristos”, sau „în Cristos” (Fapte 2:38; Fapte 8:16; Fapte 10:44; Fapte 19:5; Romani 6:3; 1Corinteni 1:12-13; 1Corinteni 6:11; Galateni 3:27).

Formula ‚în Numele lui Isus’, s-a folosit la botezurile care au înfiinţat, adunările (bisericile) din: Ierusalim (Fapte 2:38); Samaria (Fapte 8:16); Cezarea (Fapte 10:48); Efes (Fapte 19:5); Corint (1Corinteni 1:12-13; 1Corinteni 6:11); Provincia Galatia (Galateni 3:27); Roma (Romani 6:3-4).

Formula s-a folosit la: Evrei (Fapte 2:38); Samariteni (Fapte 8:16); oameni ai naţiunilor (Fapte 10:48; Galateni 3:27); la toţi creştini botezaţi atunci (Romani 6:3).

Cum au putut anabaptiştii să nu vadă 6 pasaje directe şi clare (Fapte 2:38; Fapte 8:12-13; Fapte 10:44-48; Fapte 19:5; Romani 6:3; Galateni 3:27), plus încă două pasaje indirecte (1Corinteni 1:12-13; 1Corinteni 6:11), despre botezul în Numele lui Isus?!?

Şi să de-a credit orbeşte unui singur verset interpolat şi promovat de „biserica catolică” (Matei 28:19).

De fapt, fraza trinitară din Matei 28:19, are o problemă de gramatică a textului. În traducerea, Noul Testament şi Psalmii tipărit în 1993 de Societatea: Christliche Literatur – Verbreitung, se spune la n.s.: „Cuvântul „botezându-i” nu se acordă în gramatical cu naţiunile (în gr. Neutru), ci cu cei care au devenit ucenici (botezându-i – în gr. Masculin)...”.

Prin urmare, acest pasaj a fost modificat ulterior, dar fără a ţine seama de gen, atunci când s-a interpolat fraza trinitariană.

Iar în Enciclopedia Britanică, Vol. 3, pag. 365, afirmă că botezul a fost schimbat din „Numele lui Isus”, în cuvintele „Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt”[1]  în secolul al-II-lea d.C. Deci după moartea apostolilor.

Canney's Encyclopedia of Religions (1970), pag. 53: „Persoanele au fost botezate la început în „numele lui Isus Hristos” ... Sau „în numele Domnului Isus”... După acea, odată cu dezvoltarea doctrinei Trinităţii, ei erau botezaţi în numele Tatălui şi al Fiului şi al Duhului Sfânt”.

În manuscrisele ebraice, din secolul XIV d.C. ce conţin Evanghelia după Matei pe nume: Shem–Tob, în textul din Matei 28:19, nu apare fraza: „botezându-i în Numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh”.

În traducerea literală a Bibliei, Dr. Robert Young, plasează fraza trinitariană din Matei 28:19, în paranteze, pentru a indica faptul că cuvintele sunt de autenticitate îndoielnică.

Textul din Matei 28:19,Matei 28:20, redat corect ar fi ca şi în Scripturile Calea Creştină[2]:

V.19: Ducându-vă deci, faceți discipoli din toate naţiunile,

V.20: învăţându-i să respecte toate câte v-am poruncit. Şi iată! Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul epocii.

 

Este şi logic că nu putem face ucenici sau discipoli prin botez, aşa cum spune textul falsificat: Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezîndu-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v’am poruncit”. Nimeni nu poate face ucenici „botezându-i”, ca apoi să-i învăţăm „să păzească tot ce v’am poruncit” !!!

Ucenicii sau discipolii se fac prin învăţătură, şi doar după aceea aceştia sunt botezaţi.

Conform Scripturii, deci devii ucenic prin învăţătură căci este scris despre Domnul, că: „Isus face şi botează mai mulţi ucenici decât Ioan” (Ioan 4:1). Este interesant că Scriptura nu spune: „ face ucenici prin botez”? Nu prima dată Domnul Isus făcea ucenici prin învăţătură şi apoi după ce deveneau ucenici, după ce Îl urmau, îi boteza!

Ucenicizarea se face prin învăţarea adevărurilor începătoare ale lui Cristos, a doctrinelor elementare a adevărului (Evrei 6:1-2), a poruncilor Domnului (Matei 28:20), şi apoi prin împlinirea lor în viaţă, din dragoste şi prin credinţă (Luca 6:40; Galateni 5:6). Aşa îţi vei arăta dragostea faţă de Mântuitorul Isus (Ioan 14:15,Ioan 14:21-24; Ioan 15:10-14; 1Ioan 5:3).

În concluzie fraza: Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezîndu-i”, este o imposibilitate! Nu se poate să faci ucenici PRIN BOTEZ!

În plus, ceea ce ar trebui să vadă anabaptiştii este faptul că toţi aceia care au fost botezaţi în formula „în Numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh”, sunt de fapt botezaţi după modelul cultului: romano-catolic şi nu după cel al apostolilor!!!

Părerea următoare a cardinalului iezuit Augustin Bea, ar trebuie să îi pună pe gânduri: „După părerea lui Bea, papa este «tatăl tuturor credincioşilor», şi pentru credincioşii evanghelici, care au botezul valabil, este necesară numai o reîntoarcere plină de dragoste în sânul bisericii mamă.“ (O. Markmann, Irrtümer der katholischen Kirche, pag. 22).

Ceea ce înţeleg ei prin sub noţiunea „botezat valabil” , nu mai necesită nici o explicaţie suplimentară. Botezul biblic-apostolic, ‘în Numele Domnului Isus Cristos’ este respins de către biserica romană, iar pentru a te întoarce în sânul „biserici mamă” (cea romano-catolică) nu este necesar un nou botez; ci, doar de o recunoaştere a Papei de la Roma căci botezul este acelaşi, cel în numele Treimi.      

Astfel Papa Ioan XIII în 1962, a convocat un Consiliul Ecumenic II, la Vatican, şi a spus atât catolicilor prezenţi, cât şi liderilor protestanţi să unească cultele lor cu Roma. Papa Ioan a folosit următorul argument: „v-aţi putea unii cu noi pentru că aveţi botezul nostru”.

Este trist să iniţiezi o grupare religioasă pe baza doctrinei botezului, şi după sute de ani, să nu înţelegi care botez este apostolic şi care te uneşte cu Cristos (Romani 6:2-5; Galateni 3:27).

 


[1] Vezi: http://www.prime.org/harlot.html

[2] http://www.caleacrestina.ro/index.php/carti-download/647-scripturile-calea-crestina-scc